Şicanarea vecinului cu telefonul era o chestie “la ordinea zilei” din partea lui Grasu. Şi io aveam boală pe el că am vrut şi io că omul odată să trag un chef de-ăla studenţesc cu 30 şi ceva de persoane, cu muzică şi alea-alea şi a venit la uşă şi mi-a făcut scandal – chiar mi-a scos siguranţă centrală de pe casa scărilor ca să nu mai am curent… în secunda următoare am pus mâna pe o bâtă (just în case ), m-am dus la panoul electric şi am luat şi io siguranţa lui şi am pus-o la mine. Era cât pe ce să se împiedice pe scări omul să cadă să rămână fără dinţi în gură, cu ochii umflaţi… până la urma l-am iertat…
Apoi mi-a băgat zahăr în rezervorul de la ETZ – că buşonul nu are cheie. Apoi s-a jucat la cele două şuruburi de la carburator, ăla de aer care era înşurubat -pe ăla l-a deşurubat aproape de tot, iar şurubul de benzină l-a înşurubat de tot… şi stătea ca boul pe geam când mă chinuiam io într-o dimineaţă să pornesc motorul şi nu ştiam ce are – că doar cu o seară înainte pornise “la sfert” de pedală… . Şi multe alte chestii, îmi deşuruba piuliţele de la oglinzi şi cădeau în mers… mama lui. Aşa că şi io îl întărâtam pe grasu să-l sâcâie pe asta cu telefonul!
După săptămâni întregi de “beeep” -uiala şi sâcâieli la telefon, se decide ăla de jos să îşi schimbe numărul… – şmecher ! Bandit! Şi degeaba am încercat noi să-i aflăm numărul de la informaţii că îl dăduse şi la “secret” . Mama lui!
Aşa că ne-am pus la pândă la cutia poştală… când a venit factura lu ăla, a venit şi grasu, i-a ciordit-o de acolo, i-a luat numărul şi i-a pus-o la loc . Şi din clipa aia iarăşi a început să-l dispere cu telefonul… Între timp io îmi luasem primul meu telefon mobil, cu abonament din ăla cu 5 dolari de la Connex. Telefonul ăla era “Mitsubishi” . Chestia e că vecinul îl bănuia pe grasu că tot sună la el… şi cam o dată pe săptămână venea la uşă cu gura până la urechi la grasu că cică el cheamă poliţia …
– Ovidiuleeee! Chem poliţia dacă mă mai suni….
– Caaare vecine? Cine te sună?? ioooo???
– Ceee? crezi că nu ştiu ? Tu mă suni că ţi-am recunoscut vocea!
– Vai vecine… cum poţi să zici aşa ceva despre mine! Io nu sun ca nici nu ştiu numărul tău… vaaai vecine… cum poţi să crezi aşa ceva…
– Nu mai face pe prostu cu mine… că nu ştiu ce-ţi fac!..
.. şi până ajungea ăla jos, deja grasu foma iarăşi numărul lui la telefon… de obincei când răspundea ăla, grasu spunea chestii de genul:
– Am să vin să te sugruuuuuum, am să te omoooooor… Cum preferi, să te strâng de gât, să îţi dau în cap?, să îţi tai gâtul – sau să te împuşc…. daaaaa, am să te omoooor… pe la spateeee..
Sau:
– Vin să te bărbieresc pe uscat… daaaa e uscat! Vin să ţi-o trag pe la spateeeee.. că io sunt homoooo..ţi-o trag e la spate fără vaselină… bag nişte şmirghel.. hihihi..
… şi spunea chestiile astea aşaaa, inceeet, pe un ton foarte grav…
Apoi la sfârşit zicea ceva de genul:
– … Aaaandronicus!
În fine, vecinul ăla îl ştia că e nebun da n-avea probe… şi stătea la pândă . Că era pensionar şi n-avea ce face. Şi nici el nu era prea întreg la minte . Parcă era un bloc de scrântiţi la cap! Când auzea că sună telefonul, nu răspundea, se repezea pe scări sus la noi la uşă… Era chiar distractiv, nevastă-sa lasă telefonul să sune niţel până ajungea asta sus la etajul unu, apoi când sună asta la uşa răspundea şi nevastă-sa la telefon…Noroc că m-am prins io de faza că altfel cred că l-ar fi prins asupra faptei pe ovidiu. Când sună ăla la uşă, venea ovidiu deschidea uşa:
– Da veceine, ce mai faci…
– Am venit… grrrr, unde e telefonul…. grrr
– Ce telefon vecine, ai înnebunit? Uite telefonul acolo pe hol…
…. şi îi arătă la asta telefonul lui, ăla obişnuit… în timp ce telefonul ălalalt(cel cu antenă) era la mine în cameră… Asta nedumerit şi nervos vedea telefonul şi plecă… iar pe scări o întrebă pe nevastă-sa:
– NO?? ai răspuns??? a închis??? că nu l-am prins
…
Într-o zi când era grasu plecat la produs – mă trezesc cu vecinul la uşă … m-a interpelat la modul cel mai direct :
– Ştiu că voi doi mă tachinaţi cu telefonul… să-i spui lui Ovidiu că am pus telefonul sub urmărire!!! Am să aflu cine mă sună!!!
– Alo??? Domnu??? Cred că aţi greşit adresa… când aţi fost ultima dată la doctor ?? Adică cum vă permiteţi să faceţi aşa afirmaţii .
– Tinere, dacă nu termini…
– Donu, fiţi politicos, că nu ne tragem de şireturi… adică ce – mă ameninţaţi că ce??? De câte ori am venit io la Dvs la uşă să vă acuz că nustiu cine îmi umbla mie la motocicletă sau alte prostii??? Ia vă rog să vă măsuraţi un pic cuvintele… să nu cădeţi pe scări…
… la care ăla m-a văzut că eram hotărât s-a dat doi paşi în spate şi s-a dus jos la el bombănind şi ameninţând…
Cum a venit ovidiu acasă, i-am spus de fază..
– No las’ că îl aranjez io pe vecinul ăsta…
.. şi pune iarăşi mâna pe telefon, începe să-l sune… nici nu sună bine că deja era vecinul la uşa
– Ovidiuuuu! Deschideeeeee!!!!! futu-ţi mama mă-ti!!! Deschide imediat!
Ovidiu pune repede telefonul în furcă, pe hol vecinii alarmaţi de zbierăturile vecinului crizat încep să iasă fiecare pe hol să vadă de unde e scandalul . Io pun mâna pe mobilul meu şi formez numărul vecinului, apoi bag telefonul în buzunar, da fără să apelez…
Intra asta în casa disperat
– Unde eeee ?? Undeee ??? Te-am prins! Ha!!!!
– Ce-ai vecine?? ai înnebunit???
– Telefonul!!! La mine a sunat telefonul… Unde e telefonul tău???? Să văd!
… când i-am auzit am pus mâna pe bată şi am ieşit din camera mea hotărât
– Baaaai! Terminaţi dracu odată că vă bat pe amândoi baaa! Ce dracu faceţi atâta gălăgie că am de învăţat! Grasule, tu să taci, vecine, dacă mai faci gălăgie, te rog să ieşi, dacă vrei să stai, atunci TACI!
… pt o secundă s-a aşternut liniştea… la uşa deja se strânseseră vecinii care şi ei erau muţi… în timpul ăsta, bag mâna în buzunar şi apăs butonul “call” de la telefonul meu mobil… 5 secunde mai târziu se aude cum sună la parter telefonul vecinului – că lăsase uşa deschisă… apoi o auzim pe nevastă-sa ţopăind cum strigă dispertata: “sunaaaa! Auziţi cum sunaaaaa!!!!”
Vecinul disperat ia telfonul grasului, se uită la el, vede că nu ăla sună , se uită în jurul lui cu receptorul în mână…. ceilalţi vecini bufnesc în râs…
– Vă prind io!!! Las’ca tot îl prind io…
– Vecineee?? Hai cu mine ca la psihiatrie la Capalnasi mi-au zis că mai e un loc liber…hihihi
– Ovidiule, dacă tu mă suni te bag la reanimare nu la psihiatrie !
– Caaaare vecine, uite, a văzut toată lumea că nu de la mine te sună…
… în timpul ăsta nevastă-sa îmi închisese telefonul, aşa că iarăşi am apasta “Call” şi iarăşi a început să sune la aia telefonul, aia victorioasă iese iarăşi pe hol şi strigă:
– Sunaaaa! Iarăşi sunaaa!!
la care vecinul:
– Dă mai taci tâmpită dracu, nu vezi că nu sună de la Ovidiu? Vaca ce eşti!
… a fost o seară beton de tot… bineînţeles că a trebuit să îşi scoată telefonul din priză inseara aia… că sunăm când io când ovidiu, până l-am zăpăcit de tot pe ăla.