Kaoru gonise animalul deja de jumătate de zi şi probabil că ar fi plecat mai departe dacă acesta nu îi dădu semne clare de oboseală. Se hotărî într-un târziu ca să îl lase pe Dorloth să se odihnească. Îl opri şi îl descalecă. Calul spumega din cauza setei şi a alergăturii pe care o îndurase până atunci. Kaoru clătină din cap şi îşi privi animalul: - Îmi pare rău Dorloth! Voi avea grijă să nu se...

Balthasar se trezi brusc în zgomotul unor urlete infernale. Dădu să se ridice, dar se lovi de capul lui Miko, care stătea aplecată asupra lui. Cei doi se retraseră unul din fața altuia, cu mişcări stângace. Miko se ridică în picioare, frecându-şi fruntea. Balthasar o privi timp de câteva secunde, apoi îşi aminti urletele. Privi în jur ţinându-se de cap şi masându-şi locul lovit. O privi iar pe...

Axi deschise ochii. Se afla în acelaşi loc. Prins între nişte coloane subţiri de granit. Stătea ghemuit într-un colţ al coliviei de piatră, privind în gol. Se pare că adormise. De când stătea acolo, îşi dăduse seama că în timpul nopţii atmosfera în acea văgăună se răcea, devenea mai suportabilă. Toate jivinele Lordului ieşeau la suprafaţă, făcându-şi acolo de lucru. În timpul ziliei stăteau...

Kaoru se ridică în picioare şi se întoarse către uşă. Păşi înainte ca teleghidat. Avea privirea fixă, de parcă urmă ceva anume îl orbise şi acum mergea pe nişte urme doar de el ştiute. Se întoarse la coridorul întunecat, unde se afla camera Înţeleptului. În clipa când păşi înăuntru, se auzi un urlet prelung de lup. Kaoru clipi brusc şi privi în jur aiurit, de parcă a fost trezit din transă....

Kaoru intră în cameră. Zeri se ridică de pe scaunul pe care stătuse până atunci şi aşteptă ca fratele lui să îl privească. Vestea pe care tocmai i-o spuse nu părea să fi adus vreo schimbare pe fața fratelui său. Aceasta înseamnă un singur lucru. Veştile de la NoOne nu erau tocmai bune. Se retrase câţiva paşi în spate, făcându-i loc să treacă. Kaoru îşi dădu jos mantaua de pe el şi o azvârli...

Balthasar şi Miko priveau arătarea din văzduh. Era grandioasă. Solzii roşiatici străluceau în lumina soarelui. Balthasar îl privea cu gura căscată. Dragonul se roti de câteva ori deasupra lor, apoi se îndreptă lin spre pământ. Atinse solul cu labele din spate, îşi întinse gâtul înainte şi se lăsă uşor în faţă. Făcu câţiva paşi, şerpuindu-se asemenea unei şopârle şi îşi strânse aripile lângă...

Soarele strălucea pe cer când el se trezi. Deschise ochii cu greu. Dar îi feri rapid de lumina care îl orbise. Îşi astupă fața cu palmele şi se rostogoli în iarbă. Gemu înfundat, de parcă ceva îl lovise. Stătu acolo câteva secunde, apoi se ridică în genunchi. Îşi luă palmele de pe faţă. Cu ochii mijiţi începu să privească în jur. Totul era liniştit şi paşnic. Parcă prea paşnic pentru zilele care...