Balthasar se trezi brusc in zgomotul unor urlete infernale. Dadu sa se ridice, dar se lovi de capul lui Miko, care statea aplecata asupra lui. Cei doi se retrasera unul din fata altuia, cu miscari stangace. Miko se ridica in picioare, frecandu-si fruntea. Balthasar o privi timp de cateva secunde, apoi isi aminte urletele. Privi in jur tinandu-se de cap si masandu-si locul lovit. O privi iar pe Miko, care statea intr-un colt, muscandu-si buza. Parea speriata sau poate surprinsa… sau jenata. Respira adanc apoi zise:
- Ce-au fost urletele alea?
Miko inghiti in sec, incercand sa isi regleze vocea, apoi zise: - Mama…
Balthasar o privi aiurit. Isi scutura capul si o privi mai atent pe Miko: - Te rog repeta…
- … E mama…
- Mama?
- … Mama Dragon… Regina…
- Reginaaaa… Aveti o… Regina Dragon?
Miko scutura capul aprobator: - ….Mmmmda. Ea face dragonii… Mici-mici-puiuti-mici si draguti… Da-da…
Balthasar isi ridica o spranceana si o privi ironic: - Mici zici? Mici ca Ordun?
- …Uhmmm… Nu! Mai mici…
- Ma simt stupid. Cred ca intelegi ca ducem o conversatie stupida..
- … Probabil…, zise Miko privind peretii incaperii in care se aflau.
Balthasar o privi lung: - Apropo`. Ce faceai aplecata asupra mea?
Miko se imbujora: - Nimic! Redleaf m-a trimis sa vad ce faci. Ai lesinat pe dragon…
- Am adormit! zise raspicat Balthasar.
- … Asa cum zici tu… Adormit… Da-da! Adormit…, zise Miko, fluturandu-si mana in aer si zambind pe ascunse, apoi continua, vrei sa vezi dragonii?
Balthasar incuvinta si se ridica de jos. Miko il lua de mana si trase dupa ea, grabindu-l. Iesira din inceperea de piatra si intrara pe un cordior lung, pe a caror pereti se aflau prinse faclii. In unele locuri, peretele era sculpat, cu niste adancituri, in care se aflau statuete din piatra, ce reprezentau dragoni. Balthasar le privea pe rand, cum treceau pe langa ele. Brusc se opri in fata uneia. Miko fu smucita. Se intoarse catre el si il privi timp de cateva secunde, apoi zise:
- Vreo problema?
- … Nu. Priveam doar. Acesta e chiar mai frumos decat restul.
Miko zambi: - Acesta e Rulmod. E unul din dragonii de aici… E preferatul lui Elf Kid.
Balthasar se intoarse catre Miko: - Si el cine mai e?
- … Nu stim prea multe despre el. Satul in care traia a fost pradat intr-o zi de Lleraci. Se stia ca acolo unii oameni cresc pui de dragoni, iar Lordului ii este teama de dragoni. Si a dat ordin sa fie toti distrusi. Elf Kid cu familia lui cresteau dragoni. Au salvat ouale care le aveau, fugind in padurea din apropiere. L-au lasat pe Elf Kid acolo si au plecat sa gaseasca alte oua sau pui de dragon. Dar nu s-au mai intors niciodata. El a ramas acolo si i-a crescut singur, pana in ziua cand dragonii au putut sa zboare. Dar dragonii stiua cine ii salvase si intodeauna se intorceau la el. Apoi intr-o zi, niste Nityzi au gasit ascunzatoarea lor. Dragonii erau la vanatoare, iar Elf Kid in ascunzatoare. L-au prins, dar pe drum, unul din dragoni, Rulmod, i-a vazut si l-a eliberat pe baiat. Au plecat sa caute o alta ascunzatoare, dar mereu erau descoperiti, pana in ziua cand Redlead a dat de ei si i-a adus pe toti aici.
- …Frumoasa poveste…, zise Balthasar.
- Nu e doar o poveste, se incrunta Miko. E adevarat!
- … Auzi, de ce ii spune-ti Elf Kid?
- Ah! Pentru ca are niste urechi, cam lunguiete, stii, ca si Elfii, din povesti…, zambi Miko.
- Dar nu are un nume?
- Ma gandesc ca are, dar nimeni nu il stie. Si cand l-am intrebat nu a vrut sa raspunda. Nimeni nu ii are treaba. E cam tacut el, dar e de treaba si hmmm, se descurca mai bine ca mine la dresat dragoni, se incrunta Miko.
Balthasar scapa un pufnit si zambi ascuns. Ii ciufuli parul rosu-galbui, lui Miko si zise: - Ai timp sa inveti. Esti inca tanara. Hai, arata-mi dragonii…
Miko isi aranja parul apoi ii facu semn sa o urmeze. Inaintara inca putin pe coridor, apoi incepura sa coboare niste scari serpuitoare de piatra. Cu cat coborau mai mult, cu atat atmosfera devenea mai umeda si calda. Balthasar simtea ca se afla deja intr-un cuib. Isi flutura ia de pe el, incercand sa se racoreasca. Miko se intoarse catre el: - Stiu… E cald, dar puii au nevoie de caldura…
- Da, mi-am dat seama, raspunse acesta, stergandu-si de sudoare, fruntea cu maneca.
Mai coborara putin, apoi ajunsera la un alt tunel, mult mai ingust si mic, prin care incapea doar o singura persoana. Mai multe, trebuiau sa se alinieze una in spatele alteia pentru a ajunge la capatul lui. Miko o lua inainte, urmata de Balthasar. Cand in sfarsit ajunsera la capatul lui se aflau intr-o pestera imensa cu mai multe locasuri pe laturi. Era foarte lunga si lata. In fata de tot se afla cel mai mare locas in care statea un dragon rosu. Tinea ochii inchisi si fumega pe nari, de parca ar fi tras dintr-o pipa. In jurul ei se agitau mai multi oameni, printre care Balthasar o recunoscu si pe Redleaf. Unii dintre ei duceau niste oua, cam de marimea staturii unui om, in alte locasuri din incapere, acoperindu-le cu paie si paturi si luminand mai tare incaperea in care se aflau. De fapt duceau mai mult foc acolo, pentru a face caldura “noilor veniti”. Balthasar privi in jur. In dreapta lui se aflau in paie trei pui de dragon, incolaciti unul in jurul altuia, care dormeau. Toti erau rosii, ii distingeai doar dupa nuantele diferite de rosu care le purta fiecare pe trup. Balthasar nu putu sa isi inabuse un zambet. Erau… frumosi. Miko Se apropie de cuibul lor si zise in soapta: - Ei s-au nascut deodata si nu se despart niciodata. Sunt curioasa daca atunci cand vor incepe sa zboare, daca tot impreuna vor zbura…
- Inca nu stiu sa zboare?
Miko clatina din cap: - Nu. Uite. Vezi ce mici sunt aripile? Nu au cum sa sustina inca greutatea corpului. S-au nascut abia acum trei saptamani. Poate peste abia peste alte trei saptamani vor incepe sa-si agite aripile, apoi surase, asta daca nu sunt niste lenesi ordinari…, zambi aceasta.
- Au nume?
Miko zambi: - Da. Cel di spate, care e cel mai deschis la culoare e Loguee, cel care sta cu urechea lui in gura e Ayer – Batausul, iar cel care are creasta neagra e Ssimah. Cred ca el o sa fie seful celor trei.Uite, parca e si mai fioros…
Balthsar incuvinta si fugi la un alt cuib unde se aflau doar doi dragoni. Acestia erau identici. Nu mai dormeau ca cei dinaintea lor, ci dimpotriva, hateau de o patura in fel si chip, pana cand panza ceda si se rupse. Cei doi cazura fiecare in alt colt al cuibului. Se ridcara si incepura sa se roteasca pe loc si sa scoata niste tipete ascutite. Miko se alarma. Intra in cuib si ii trase langa ea in paie. Incepu sa ii mangaie pe amandoi pe crestet. Doar unul din ei era de trei ori mai mare decat ea, dar bestiile scotojii nu scancira cand ea intra in cuibul lor si se retrasesera langa ea motaind. Miko respira usurata, apoi zise privindu-l pe Balthasar: - Ei fac cea mai mare galagie. Waya si Yama.
- Au nume ciudate…
- Posibil. Cel putin ei. Au fost denumiti dupa sunetele care le scot. Daca esti atent, cand se cearta parca se striga pe nume. Poate mi s-a parut mie, dar acum oricum e prea tarziu sa le mai schimbam nume… Si mie imi place…
- …Hai, vreau sa-I vad si pe restul…
Miko incuvinta. Mai statu putin langa Waya si Yama, pana cand simti ca se alinasera apoi se intoarse langa Balthsar. Ajunsera langa alt cuib. Cinci dragoni. Patru dintre ei rosii si unul negru. Balthasar zise: - Asta da musafir…
- …Daaaa, facu Miko o mutra lunga. Nu s-a nascut aici. Unul din oameni i-a gasit oul in munti. L-am adus aici. Dar cand a iesit din ou, am avut surpriza sa vedem ca era un dragon negru. Sincer am dubii in privinta lui. E foarte agil si mult mai… rau decat restul. Musca. Totdeauna ii musca pe restul. Pe cei patru din cuib ii apara, dar pe restul de aici se mai intampla sa ii muste. Intr-o zi l-a muscat pe unul din ingrijitori. E rau…
- Atunci de ce il tineti?
- Pentru ca e dragon. Speram sa ii schimbam caracterul…
- Scuza-ma ca iti spun, dar… stii cum se zice…
- …Da, da stiu! Dar nu putem sa renuntam la el. E totusi pui. Poate… poate… Vom vedem…
- … Ai dreptate. E mai bine sa il tineti aici, decat sa il alungati si Lordul sa puna mana pe el. Cine stie ce ar face atunci.
Miko il privi pe Balthasar cu ochi mari. Scutura capul, parca ar fi dorit sa se lepede de o imagine groaznica. Apoi zise, respirand greu: - Nu m-am gandit niciodata la asta. Ar fi groaznic… Groaznic… Poate aici are intradevar o sansa…Da-da… O sansa…
Balthasar o batu prieteneste pe umar si zise zambind: - Faci o treaba buna Miko.
- …Multumesc…
- …Si cum ziceai ca ii cheama?
- …Mornun e cel negru. Restul sunt Crann, Lavan, Arak si Gaer. Gaer e cel mai mic dintre ei. Era sa moara la nastere.
Balthasar privea uimit in jurul lui. Aflase de la Miko toate numele dragonilor din acea incapere. Il revazuse pe Ordun si Cyber si il vazuse si pe Rulmod. Ordun si Cyber imparteau acelasi cuib. Era cam mic pentru amandoi, dar aflase de la Miko, ca nu puteau sa ii separe. Ajunse sa o priveasca pe Regina deaproape si cat timp statu acolo, intelese adevarata natura a dragonilor. Erau intradevar frumosi, iar acum i se pareau magnifici. Se hotara sa ajute si el in cele din urma. Alaturi de ingrijitorii de acolo, incepu sa care ouale dragonilor si sa le ingrijeasca. Redleaf se apropie de Miko si ii sopti:
- Ce naiba face?
- … Cred ca ajuta…
- … In fine. Vino si ajuta-ma. Regina are niste dificultati. Devine agresiva, iar tu ai… puterea sa o calmezi. Nu stii sa ii dresezi, dar stii sa le vorbesti… Hai surioara, Regina are nevoie de tine.
Miko zambi si isi urma sora. Regina era agitata. Miko se apropie de ea si o privi lung. Intinse mana dreapta in fata si se apropie tematoare. Ajunse langa ea si isi lipi palma de botul ei. Regina pufni pe nari. Respiratia o impinse pe Miko cativa pasi in spate. Aceasta se intoarse langa ea hotarata si ii cuprinse botul cu amble maini. Incepu sa sopteasca ceva. Apoi trecu dincolo de stavilarul din lemn, care se afla la pamant, facut zob si intra in cuibul ei. Dragonul scoase un urlet lung. Ingrijitorii se oprira din lucru. Balthsar lasa povara care o ducea intr-unul din cuiburi si fugi langa Redleaf: - Ce se intampla?
- … Uhmmm… Miko… Am trimis-o sa o calmeze pe Regina. Are ea capacitatea asta sa linisteasca animalele, de parca ar fi imblanzitoare. Dragonii cel putin o asculta ca pe o mama. N-ai vazut ce le-a facut lui Waya si Yama?
Balthasar incuvinta si privea in continuare scena, apoi zise: - Totusi… Nu crezi ca e cam periculos sa o lasi acolo?
- Ma indoiesc. La linistit pe Mornun, care e foarte… agresiv, cel putin pe langa restuldragonilor de aici…
- … Sunt curios… Regina are un nume?
Redleaf zambi si zise: - Da. Se numeste Dagniree Carannaur…
- … “Flacara Rosie care ucide”…, zise Balthasar
Redleaf il privi uimita: - Sa inteleg ca nu esti asa…
- … Prost precum credeai… Ma rog…
- N-am zis asta…
Balthsar se multumi sa dea afirmativ din cap si sa zambeasca amar. Redleaf rosi si isi ascunse capul in piept, lasand pletele rosiatice sa ii acopere fata. Cei doi nu isi mai schimbara curand pareri.
Miko ajunse langa Dagniree. O privi cat era de imensa. Era cel mai mare dragon pe care ea il vazuse vreodata. Se lipi de pieptul ei si ii asculta inima. Batea repede. Mai repede ca de obicei. Era nelinistita. O asemenea reactie nu o mai intalnise. Auzise doar de la Elf Kid ca dragonii deveneau agitati cand se apropia un pericol. Dagniree urla inca o data. Isi arcui gatul si privi la deschizatura, care ducea afara, de deasupra ei. Miko incepu sa se teama. Privi sper ceilalti. Puii pareau pasnici. Poate nu isi dadeau seama de pericol sau poate i se parea ei. Apoi ii vazu pe Cyber si Ordun care se agitau ca niste lei in cusca, parca gata sa se ia la bataie. Privi dragonul si incepu sa strige:
- Dagniree! Stai linistita… Suntem aici…
Animalul pufni din nou pe nari, apoi dintr-o data se ridica in picioare si isi deschise aripile. O lovi pe Miko. Aceasta se lovi violent de peretele pesterii si ramase inconstienta. Ingrijitorii o luasera deja la fuga, inghesuidu-se in tunelul de iesire. Cativa din pui incepura sa se agite si ei si sa tipe. Redleaf si Balthasar fugira la Miko si o scoasera din cuibul Reginei. Dagniree scoase un urlet puternic si incepu sa se foiasca. Redleaf privea scena panicata: - CE NAIBA SE INTAMPLA?!?! Nu s-a mai comportat niciodata asa…
Inauntrul pesterii dadu buzna Elf Kid, abia respirand. Cazu in genunchi in fata lui Redleaf, incercand sa ingane ceva: - …A-u…
- …Au ce?!?! zbiera aceasta nervoasa.
- …Natyzi!… Au venit Natyzii… Ne-au descoperit…
Redleaf amuti: - Imposibil…
TO BE CONTINUED…
📚 Acest episod face parte din seria Vanatorul de Suflete
