Vânătorul de Suflete: Episodul XIX – Nou, vechi si mistic

Un convoi de carute trecea de-a lungul unui drum, ce serpuia printre copacii din padurea Tawarfain. Carute care duceau povara grea a oualor de dragoni. Primele din rand duceau cuiburi cu pui vii, iar ultimele, duceau ouale. Deasupra lor, in vazduh, zbura un stol de dragoni, care iscodea totul in jur, asigurandu-se ca mersul celor de pe pamant nu era deranjat de nimeni si nimic. Strigatele lor ii asigurau pe Redleaf, Miko, Balthasar, Elf Kid si restul ca drumul era sigur. Dar pentru Balthasar nu era asa simplu. Stia povestile despre acea padure. ?Padurea Alba?. Asta din cauza ca aici, frunzele copacilor erau diferite. Erau albe. Iar iarba la fel, iar totul in jur era alb. Indiferent de anotimp ele erau albe si ramaneau albe. Iarna se contopeau cu zapada din jur, iar vara straluceau ca argintul in razele soarelui. Se spunea ca cu multi ani in urma, padurea fusese inghetata de suflul glaciar al unui dragon. Toate plantele si animalele inghetara, dar dupa ce dragonul a fost rapus, totul a revenit la normal, doar ca totul ramase alb, ca zapada care acoperise acel tinut cu mult timp in urma.

Miko statea intr-o caruta, alaturi de Mornun, Gaer, Arak, Lavan, Crann, Loguee, Ayer, Ssimah, Waya si Yama. Incerca sa ii linisteasca pe Waya si Yama, care strigau ca niste apucati unul la altul si se muscau. Si ca totul sa fie si mai obositor, Mornun incepuse sa se harjoneasca prea violent cu Ssimah si Ayer. Cei doi din urma, facura front comun impotriva tuciuriului Mornun. Miko incerca sa se ridice in picioare, dar balansul carutei o facu sa isi piarda echilibrul. Cazu inapoi la locul ei. Se tara in genunchi langa Mornun si il prinse de aripi, tragandu-l spre ea. Acesta scoase un tipat ascutit. Miko se incrunta si zise nervoasa:

• Oh nu! Nici sa nu te gandesti ca o te mai las sa te bati cu toti? Pocitanie mica si neagra?
  Mornun se zbatu violent in incercarea de a se elibera, dar Miko il stranse mai tare de aripi. Mornun incapu sa isi miste violent gatul lung in stanga si dreapta, parca incercand sa o loveasca pe Miko. Acesta statu cateva secunde nemiscata, deschise gura si il musca pe dragon de gat. Acesta scoase un tipat ascutit. Ssimah si Ayer se potolisera subit. Mornun isi lasa capul jos, fara sa mai scoata vreun sunet. Miko il lasa liber, iar acesta se retrase in cuibul lui. Redleaf se apropie de caruta si privi inauntru, apoi pe Miko. Zise suspicioasa:
  
• Ce-a fost cu galagia aia?
  Miko se intoarse catre ea zambind:
  
• Nimic important. Mornun a facut iar pe viteazul. L-am calmat.
  
• Cum?
  
• L-am muscat.
  
• Daca era mai matur, iti spargeai dintii in solzii lui?
  
• Sa zicem ca sunt o norocoasa, zise Miko zambind triumfatoare.
  Redleaf il privi pe Mornun, care statea incolacit in paie cu o privire abatuta. Balthasar se apropie de ea si privi si el puii de dragon. Ii zambi lui Miko amabil. Acesta ii zambi inapoi fugar si isi intoarse repede privirile de la el. Redleaf isi inabusi rasul si pleca mai departe. Balthasar ramase incurcat. Alerga dupa Redleaf si o privi lung:
  
• Ce a fost asa amuzant?
  Redleaf se isi intoarse privirile catre el si zambi larg:
  
• Miko?
  Balthasar ezita iar, apoi zise:
  
• Explica te rog?
  
• Ah, se pare ca n-ai observat.
  
• Sa observ ce?! se burzului Balthasar la Redleaf.
  
• Ca i-ai picat cu tronc la Miko.
  Balthasar inghiti in sec:
  
• Dar?
  
• Stiu. Tu esti indragostit de Tenshi. Stai departe de ea. Stii tu?
  Balthasar incuvinta tacut. Isi intoarse privirile catre Miko, care se afla in caruta, ceva mai departe de el. Statea ghemuita intr-un colt, privindu-l. In clipa cand observa ca tanarul o tintuia cu ochii, isi lasa capul in pamant, evitandu-l. Balthasar se intoarse si isi vazu mai departe de drum.

Deodata fura alarmati de strigatele dragonilor din cer. Cyber, Dagniree si Rulmod incepura sa scoata niste ragete scurte si ragusite. Redleaf isi ridica privirile spre ei si ii studie timp de cateva secunde. Miko se ridicase si ea in picioare privindu-i pe cei trei incurcata. Ordun se invarti de trei ori in cerc deasupra lor. Dagniree fornai scurt si scuipa flacari. Balthasar o zgaltai pe Redleaf panicat:

• Ce se intampla?!
  
• Ciudat? zise aceasta ezitand.
  
• Ce este asa ciudat? Ce naiba se intampla?
  Redleaf isi intoarse privirile catre Balthasar si zise:
  
• Asa se comporta cand un alt dragon se afla in apropiere? Dar unde naiba sa fie dragoni aici? Muntii sunt inca destul de departe. Si nu cred ca mai exista alti dragoni?
  
• Crezi ca esti singura care creste dragoni? Asa cum a fost satul din care provine Elf Kid, poate mai existe si altii.
  
• Asta a fost demult. Vremurile s-au schimbat. Dragonii sunt pe cale de disparitie. Au ramas doar cei rosii si mai exista cativa negrii, dar foarte putini. Ceilalti?, size Redleaf lasandu-si privirile in pamant.
  
• Inteleg? Totusi, daca zici ca asa se comporta cand alti dragoni sunt in apropiere, nu crezi ca?
  Redleaf nu-i raspunse. Fluiera scurt, iar de sus umbra unui dragon acoperi pamantul. Cyber cobora destul de jos si ateriza intr-un loc unde copacii erau mai rari. Redleaf alerga in urma lui. Ajunsa langa Cyber, se catara pe spinarea lui. Dragonul isi lua zborul, depasindu-i pe restul. Miko sari din caruta si se apropie de Balthasar:
  
• Vine inapoi imediat. A mers sa vada daca vin alti dragoni spre noi, zise aceasta.
  Balthasar o privi lung si ii raspunse pe un ton ironic:
  
• Chiar nu-mi dadeam seama daca nu-mi spuneai tu?
  Miko se incrunta si se indeparta de el cativa pasi. Dupa cateva minute de asteptare, umbra lui Cyber acoperi din nou cerul. Ateriza in acelasi loc, iar la scurt timp Redleaf se apropie de ei in fuga, urmata de Elf Kid. Il privi pe Balthasar si zise:
  
• Nimic. Nici urma de alt dragon? Doar un lac, asupra caruia Cyber s-a invartit ca un nebun. Mai putin si il scapam de sub control. Era sa ma azvarle din spatele lui.
  
• Un lac?! exclama Miko. Perfect, macar putem sa ne facem plinul. Da-da, imediat secam apa din provizii.
  Balthasar ramase tacut timp de cateva secunde, apoi se intoarse catre Miko si zise:
  
• Nu cred ca e o idee asa buna Miko.
  
• Si de ce nu, ma rog? continua Redleaf.
  
• Pentru ca suntem in padurea Tawarfain. Iar in padurea aceasta exista un lac sacru. Luinl?? Va spune ceva numele?
  Redleaf il privi cu un aer plictisit si zise:
  
• Ar trebui?
  
• Luinl?! exclama Balthasar. Nu-mi vine sa cred ca nu stiti legenda.
  
• Ce legenda? se baga Elf Kid in seama.
  
• Luinl? este lacul in adancurile caruia salasluieste ultimul dragon albastru. Lacul e pazit de un luptator si un spirit? si de dragon.
  
• De ce pazit? intreba Redleaf.
  
• Pentru ca se crede ca lacul are puteri tamaduitoare pentru dragoni. De aceea dragonul care traieste in lac are o viata asa de lunga. Iar oamenii nu au voie sa bea din apa?
  
• De ce? se imbufna Miko.
  
• Pentru ca? ar otravi apa?
  
• Da` de unde stii tu asta? se incrunta Miko.
  
• Pentru ca? Asa e legenda?
  
• Nu e nici un dragon in lac, se enerva Redleaf.
  
• Poate are dreptate, zise ganditor Elf Kid. Adica? Ai vazut si tu cum se comporta dragonii? Poate chiar exista acolo un dragon?
  
• Prostii?, size Redleaf, fluturand din mana absenta.
  

Deodata o sageata se implanta in lemnul uneia dintre carute. Dagniree scoase un strigat puternic. Convoiul se opri brusc. Redleaf, Miko, Balthasar si Elf Kid se intoarsera spre directia de unde venise sageata. In fata lor se deschidea un luminis si un lac imens. Miko se ascunse in spatele lui Balthasar. Acesta scoase sabia din teaca si se indeparta de grup. Pasi spre luminis. Inca o sageata vajai in aer, dar tanarul facu un pas la dreapta si aceasta se infipse in pamantul de langa piciorul lui. Iscodi imprejurimile incercand sa afle de unde veneau sagetile. Inca o sageata trecu pe langa el. Miko striga la el:

• VINO INAPOI! O SA TE OMOARE!
  Balthasar se intoarse catre ea si zise:
  
• Daca dorea sa ma omoare, o facea deja. Nu e prost. Ma averitzeaza ca poate sa o faca, dar sa nu il silesc?
  Redleaf si Elf Kid alergara langa Balthasar. Trei sageti se infipsera in pamantul de la picioarele lor in clipa cand ajusera langa tanarul cavaler. Stolul de dragoni de deasupra lor incepura sa se invarta in cerc deasupra lacului, tipand ascutit. Redleaf privi lacul atenta. Deasupra lui incepu sa se formeze o pacla argintie, cu un vortex in centru:
  
• Ce naiba?? sopti aceasta aiurita.
  
• Celebrinhithu? sopti Balthasar incruntat.
  
• Ce vrea? Bolborosi enervat Elf Kid.
  Redleaf ridica din umeri, privind la vortexul de pe lac. Ceata se ingrosa. La un moment dat incepu sa prinda forma unui corp omenesc. Cand metamorfoza se incheia, doi ochi de gheata ii tintuira locului pe cei trei. O aratare de fum se materializase pe lac. Redleaf privea nemiscata aratarea:
  
• Ce e aia Balthasar?
  
• Celebrinhithu? Exodia? Spiritul lacului? Ceata de Argint? spune-i cum vrei? E unul din gardienii lacului.
  
• Si eu care credeam ca e doar arcasul, zise Elf Kid.
  
• Spiritul, luptatorul si dragonul?, mormai Balthasar.
  Dintr-un copac, pe cealalta parte a lacului, sari o aratare inalta si subtire. In mana avea un arc, iar la brau avea atarnata o teaca imensa ce ascundea o sabie. Vocea lui razbatu pana la cei trei:
  
• Sunt Shuin. Primul gardian al lacului. Nu sunteti bineveniti? Intoarceti-va inapoi!
  
• Dar nu putem! Lordul ne-a distrus ascunzatoarea! striga Redleaf.
  O voce, care ducea mai mult a zumzet se auzi:
  
• Sunt Exodia! Al doilea gardian al lacului. Ascultati sfatul nostru si intoarceti-va inapoi!
  
• Nu se poate! Trebuie sa trecem! E foarte important! striga Balthasar, strangand sabia puternic in pumn.
  Miko isi facu loc printre ei. Tinea in brate cel mai mic pui de dragon ramas in viata, Neth. Il ridica in aer si striga:
  
• DACA NE INTOARCEM INAPOI, EI VOR MURI! ASTA VRETI?! E DOAR UN PUI! PRIVITI-L!!!
  Zgaltait de Miko, Neth isi infasura coada subtire in jurul bratului ei si scoase un tipat ascutit de spaima. La auzul tipetelor puiului, Dagniree scoase un urlet asurzitor. Rulmod, Cyber, Ordun si Maathan raspunsera in acelasi fel, urmati de restul dragonilor. Pana si puii din carute incepura sa strige asurzitor. Exodia se ridica in aer, imprastiind in jurul lui pacla argintie. Shuin lasa arcul jos si se inclina in fata lor. Cei patru ramasera nedumeriti, dar pentru scurta vreme. Brusc, apa din lac incepu parca sa fiarba. Bule imense de aer se spargeau la suprafata. Balthasar privi lung apa, care, totusi, nu se tulbura. I se paru ca desluseste in apa o umbra ce serpuia pe fundul lacului. Un jet de apa tasni spre cer si din mijlocul lacului se ridica o aratare. Redleaf scapa un strigat de uimire. Miko cazu in genunchi, strangandu-l in brate pe Neth, care striga neincetat. Elf Kid se dadu cativa pasi inapoi. Balthasar scapa sabia din mana si ramase cu gura cascata. In fata lor se ridica un dragon albastru. Solzii azurii aveau luciri sidefate. Creasta lui era tot albastra, dar o nuanta mai deschisa. Se prelungea de pe crestet pana pe spinare. Aripile de pe spatele lui, aratau mai mult ca inotatoarele unui peste. Botul lunguiet, avea niste mustati lalaie negre. Urechile ii erau ascunse de o membrana care parea sa faca parte din creasta de pe crestet si spinare. Ochii ca de metal, erau reci, cu sclipiri argintii. Dragonul ii fixa pe cei patru cu privirea. Acestia isi simtira trupurile sfasiate de un fior rece. Dragonul isi ridica ochii spre cer si urla spre Dagniree.Ragetul lui rasuna in urechile celor patru oameni ca un tunet. Vocea zumzaita a lui Exodia se auzi din nou:
  
• Sunt Momotaro. Al treilea gardian al lacului. Bine ati venit?
  Dagniree urla iar. Balthasar, Redleaf, Miko si Elf Kid privira scena uluiti.
  Miko ingana, parca hipnotizata:
  
• Uite Neth? Albastruuu? Da-da? Albastruuu? Frumos albastruuu?
  Redleaf cazu in in genunchi si zise:
  
• Nu mai pot? Prea multe? E un dragon albastru? E ultimul dragon albastru?

Fusesera acceptati, dar nici unul dintre ei nu stia ce avea sa vina. Parca si frica inghetase in ei si nimic nu mai exista in jurul lor. Li se dezvaluise unul dintre marile secrete ale acelor timpuri.

TO BE CONTINUED…