Skip to main content

Vânătorul de Suflete: Episodul XVI – Sacrificiul

·1448 words·7 mins
vanatorul-de-suflete - This article is part of a series.
Part : This Article

Zeri statea in incaperea in care de obicei, Observatorii isi tineau intrunirile. Era o camera inalta si ovala. Din tavan se puteau distinge radacinile unui stejar batran. Camera in care se afla Zeri fusese prima incapere contruita din acea ascunzatoare subterana. Era camera centrala,era cea mai mare, iar din ea porneau toate tunele care legau galeriile subterane. Era sustinuta de stalpi din piatra alba, sculptati in forma de copaci, ale caror ramuri reci si palide se impleteau cu radacinile noduroase ale stejarului de la suprafata. Pe tulpinile lor erau gravate rune, care povesteau episoade din istoria acelui taram. Pe peretii ei se aflau atarnate, fresce din piatra sculptate cu chipurile celor mai mari conducatori ai Observatorilor de pana atunci. Zeri statea la masa de granit, care se afla asezata in mijlocul incaperii si privea ganditor la chipul unuia dintre portretele de piatra de pe pereti. Usa, din lemn, sculptata minutios, statea intredeschisa.

Zeri rasufla greu si isi puse capul pe suprafata rece a mesei. Degetele lui incepura sa pipaie runele sculptate in piatra. Isi aduse aminte de momentul cand acea masa imensa fusese adusa in acea incapere. Fusese fix in timpul unui atac, iar masa aceea ii salvase viata, folosindu-i drept scut impotriva unor sulite. Degetele lui pipaira urmele lasate de sulite. Scobiturile aveau deja marginile tocite. Zeri zambi si privi iar spre potretul de pe perete, pe care il fixase pana atunci. Sub portret statea scris un nume, cu litere mari ?MONUHIL ?si cu litere mai mici sub nume ?TATA A CELOR TREI, ZERI, KAORU SI KAERU?. Zeri chicoti, apoi lovi cu palma masa si se ridica de pe scaun. Trase aer adanc in piept si privi inca o data incaperea, inainte sa se indrepte spre iesire. Incuvinta din cap si zise numai pentru el:

  • Fara Sidonix? Renegatul?, si rasufla greu.

Deschise larg usa, iesi afara apoi inchise usa in urma lui cu grija, de parca ar fi fost un obiect fin si fragil. Ramase cateva secunde nemiscat, privind in jur, parca dezorientat. Simti o prezenta in jurul lui, dar dupa ce mai statu cateva minute si asculta, ridica din umeri plictisit si se intoarse sa plece. In clipa urmatoare insa scoase un urlet, se dadu speriat cativa pasi inapoi, dand din maini agitat si incercand sa isi pastreze echilibru. In fata lui statea o persoana de statura mica si subtire. Parul brun ciufulit si ochi mari de un verde scantaietor, care parca te hipnotizau privindu-i prea multa vreme. Fata ii era murdara si schita un zambet larg. Era imbracat in niste straie maronii-cenusii, care il camuflau foarte bine in acele tunele de piatra si pamant. Persoana era un tanar. Zeri se opri din urlete, inghiti in sec si privi in jur, incercand sa se convinga ca nimeni nu il auzise. Rasufla greu si incerca sa se linisteasca. Dadu de cateva ori dezaprobator din cap, incercand sa ingane ceva, dar nu reusi. Intr-un final zise:

  • Fan? Fangorn? M-ai speriat?, rasufla greu, ca de obicei?
    Tanarul izbucni in ras:
  • Ah, trebuie sa iti vei mutra? Ador sa te sperii. Faci mutrele cele mai haioase pe care le-am vazut vreodata.
    Zeri se schimonosi si ii zambi fortat:
  • Ha-ha-ha! Amuzant? De cate ori ti-am spus sa nu mai faci asa ceva? Te fofilezi ca o iguana. Nimeni nu te poate gasi?
  • Inafara de Kaoru? Ca el ma citeste? Si inainte, cand eram doar un incepator, ma gasea si Sidonix, ca ma mirosea?
    Zeri stramba din nas si isi flutura mana in fata nasului:
  • Nici nu ma mir pustiulica? Puti ingrozitor.
    Fangorn isi mirosi camasa si pelerina, apoi ridica din umeri indiferent:
  • Nuuu? Asta ma ajuta sa nu ma miroase dusmanii?
  • Da, da? , incuviinta Zeri sacait. Hai, spune, ce ai mai? mirosit de la dusmani?
  • Buna intrebare? Vesti rele?
  • Minunat. Continua?
  • Cred ca Lordul si-a scos din maneca Asul.
    Zeri il privi nedumerit:
  • Nu e cam devreme pentru miscarea asta?
  • Nu cand e vorba de Sidonix si Kaoru aliati.
  • Poftim?
  • Ah, am uitat sa iti spun? Kaoru si Sidonix s-au intalnit. Calatoresc impreuna si se pare ca Sidonix s-a cam imblanzit?
  • In ce sens? Sidonix? Bland, zise Zeri dand ochii peste cap sacait.
  • Cred ca i-a fost atacat orgoliul de cand cu posesia?
  • M-ai pierdut? Ce posesie?
  • Asul? Lordului poate controla mintea si vointa oricui.
    Zeri se lua de cap:
  • Nu se poate? Ce s-a intamplat?
  • Sa fiu sincer nu prea multe. Sidonix s-a batut cu Kaoru pentru ca era posedat de As, Kaoru l-a batut, Sidonix s-a lovit la cap, Sidonix somn, Kaoru vede Asu, Asu ameninta Kaoru, Kaoru speriat? Rau, DAR! exclama Fangorn fericit, Asu nu stiu ce patit ca si-a luat zborul cu Nocturna si Kei si nu au mai venit inapoi si atunci Kaoru l-a trezit pe Sidonix si au plecat repede mai departe pe jos. Dorloth a fugit, speriat tare de Asu`-cu-Aripi?
  • Toate astea s-au intamplat cand?
  • Ieri? Dimineata?
  • N-au ajuns departe daca ai ajuns asa repede aici.
  • Nu. Pentru ca au dormit mult, pentru ca noaptea Kaoru a fost atacat de niste natyzi.
    Zeri facu ochi mari:
  • Mai ai sa-mi spui multe?
  • Da? Numele Asului e? M?Majin.
    Zeri simti cum i se usuca brusc gura. Il prinse pe Fangorn de mana si il trase dupa el print tunele. Dupa doua nivele coborate si alte cateva tunele strabatute, cei doi ajunsera in fata singurului tunel neluminat din toata fortareata. Se oprira in fata lui si privira inauntru. Din interior razbatea un miros de mucegai. Fangorn il privi pe Zeri si inghiti in sec:
  • Ce vrei sa faci?
  • Trebuie sa vorbesc cu NoOne?
  • Batranul nebun?? Ce ai tu de discutat cu el?
  • Despre Majin?
    Zeri il trase dupa el in tunel. In clipa cand cei doi pasira inauntru o rafala puternica de vant ii izbi in fata. Un urlet puternic si ascutit zgudui tunelul. Cei doi isi astupara urechile. Fangorn cazu in genunchi si incepu sa urle. Zeri il smuci de jos enervat, dar cand amandoi in sfarsit reusira sa stea in picioare, simtira cum in jurul gleznelor li se incolacestesc tentacule care ii impiedica sa mai inainteze. Urletul se opri pentru cateva secunde, pentru a reincepe dupa aceea. Un tentacul mai mare se incolaci de mijlocul lui Zeri, prinzandu-l intr-o stransoare. Il ridica in aer. Zeri isi infipse degetele in el, incercand sa se elibereze. De pe tentacul incepura sa se desprinda bucati dure de invelis, ca o scoarta. Zeri arunca bucatile din maini scarbit. Incepu sa loveasca cu pumnii tentaculul. Auzi un alt urlet si tentaculul se desprinse din jurul lui. Acesta cazu jos. Fangorn se repezi la el si il ajuta sa se ridice de jos. Vantul se intetise, iar urletele deveneau tot mai puternice. Fangorn il prinse pe Zeri de brat si il trase spre iesire:
  • Trebuie sa plecam de aici. Dupa cum vezi nu suntem bineveniti?!!! striga Fangorn.
  • NU! Trebuie sa vorbesc cu el? E important!!!
  • Vrea sa ne omoare!
  • Pleaca? Merg doar eu?
    Fangorn il privi cu ochi mari si incuvinta. Se intoarse si porni spre iesirea din tunel. Trei tentacule tasnira din intuneric spre Zeri. Acesta ramase nemiscat in fata amenintarii. Se auzi un scancet scurt. Corpul fu strapuns de unul din tentacule, celalalte doua rastignindu-l in aer. Sangele fasni in jur, stropind peretii negrii. In aer se imprestie un miros de fier. Zeri ramase nemiscat cu ochii pironiti in gol si gura cascata. Il privi pe Fangorn stupefiat. Un urlet prelung, victorios se auzi in tunel. Zeri se ridica de jos ametit si prinse in brate corpul plapand a lui Fangorn, care zacea neinsufletit pe tentaculele aparute din neant. Sangele se prelingea in suroie din rana imensa din piept si spate. Abia tinandu-se pe picioare, smulse din bratele ucigase trupul baiatului. Tentasculele se desprinsera de corpul lui, parca aruncandu-l in bratele lui Zeri, apoi se retrasera inapoi in intuneric. Acesta il intinse cu grija pe Fangorn pe pamantul rece si il privea inca socat. Lacrimile ii umplura ochii:
  • Nu trebuia sa faci asta Fangorn. Nu trebuie?
    Tresari in clipa cand o soapta sasaita spulbera linistea care se lasase brusc:
  • Doar cei alessssi pot sssa-l vada? Mica creatura nu e Alesssss? Nu Alessss? Rau, rau? rau??
    Zeri privi in jur si striga:
  • Cine esti?!
    Vocea sasaita se auzi din nou:
  • Assssssaneee? Gardianul besssstiilor??
  • Assane!!! Rau? Rau? Rau ai facut ca l-ai omorat?
  • Ssssh. Omuletul e prea viteazzzz. Omuletul trebuie ssssa sssstie ca nu e ca fratele sssaau…?
  • Kaoru, sopti Zeri.
  • Kaoruuu??, se auzi din nou vocea.
    Zeri se ridica de jos si privi spre desimea tunelului. Pasi hotarat inainte si sopti doar pentru el:
  • O sa mi-o platesti Assane pentru asta! Tu si bestiile tale blestemate!!

TO BE CONTINUED…

📚 Acest episod face parte din seria Vanatorul de Suflete
Bogdan
Author
Bogdan
Writing about random stuff
vanatorul-de-suflete - This article is part of a series.
Part : This Article