MuadDib se ridica de jos ametit. Fusese lovit in moalele capului cu un obiect dur, iar acum imaginea din fata ochilor lui nu mai era deloc clara. Auzi de undeva de departe vocea lui Musashi care il striga si ii urla ca Axi murise. Brusc panica puse stapanire pe el. Axi, cel care pana atunci ii fusese ca un frate mai mare, cel care ii fusese ca un tata, acum murise. Incerca sa urmeze vocea lui Musashi, dar se prabusi la pamant epuizat. Un llerac se apropie de el si il lovi cu sabia coltoasa, retezandu-i capul. Corpul neinsufletit al tanaralui cazu la pamant imprastiend in jur sangele rosu. Musashi privi panicat scena. Rasufla greu, incercand sa inhaleze aer cat mai mult pentru a se linisti. Privi in jur. Kaoru zacea in genunchi, inca luptandu-se cu trei lleraci, ce loveau ba cu ciocanele, ba cu sabiile in scutul lui. Sidonix, incepuse sa isi muste deja inamicul, sfasiindu-le carnea de pe trupuri, iar numarul ostasilor Lordului crestea in continuare. Privi cu deznadejede la privelistea din jurul lui. Era fara sens sa mai lupte. Erau trei contra? nici nu putea sa isi imagineze un numar. Incepuse sa se mire ca rezistara atat de mult. Apoi o voce necunoscuta rasuna in jur:
- ATACATI!!!?
Kaoru isi scutura capul pentru a se asigura ca nu fusese doar o himera in mintea lui. Brusc prinse putere si ii impinse pe cei trei ce se aflau in jurul lui. Privi spre directia vocii. Aceasta se auzi din nou? si atunci o recunoscu? Era Zeri. Privi in jur aiurit. Intradevar era el. Sidonix smulse carnea de pe gatul unui natyz, o scuipa si privi si el in directia vocii. Apoi exclama fericit: - ZERI!!! ERA CAZUL SA APARI! Striga aceste, facandu-si drum spre noul venit.
Acesta zambi si descaleca de pe cal. In spatele lui se intindea o armata enorma, insirata minutios pe randuri si coloane. Toti erau imbracati in vesminte albe, stralucitoare, nepatate de murdaria drumului lung pe care il strabatura. Kaoru privi parca speriat scena: - Z-Zeri?! striga de undeva de departe Kaoru.
- Ah, asta? Am avut binecuvantarea lui, zise acesta aratand spre pamantul de sub el.
Sidonix isi privi aiurit fratele si zise: - Ce tot vorbesti?, apoi se intoarse in jur cu acelasi aer, cautand un raspuns. Ce vrea? Ce zice? Au innebunit cu toti aici?
Deodata pamantul de sub ei incepu sa se cutremure, apoi se opri la fel de brusc. Armata Lordului paru cuprinsa de panica pentru un moment, urland a moarte. Kaoru zambi: - Dimnar, Zeul Pamantului? E cu noi!
Sidonix scoase un chiuit: - Hai sa terminam cu lupta asta? Mi-e foame!
Zeri isi ridica sabia in aer si striga:
- CUIO UILOS H?N!!!
Vocile miilor de ostasi ii raspusera intr-un cor ce vuia asemenea vantului: - CUIO!!!
Kaoru zambi si striga si el: - CUIO!!!
Dar din pesterile salasului, navalira afara alte osti, insotite de creaturile telurice ale Lordului, vanatorii de suflete. De undeva se sus se auzi un urlet ascutit. Sidonix privi spre inaltimi. Pe un pisc, statea cocotat Majin. Acesta mai striga o data si isi indrepta degetul spre el. Sidonix ranji: - Sa te vad zano?
Dar printre sutele de lleraci din jurul lui Sidonix, sarira trei vanatori. Se miscau foarte repede si se fofilau printre luptatori foarte usor. Iar in soarele de apus care stralucea pe cer, se ascundeau in umbrele pamantului. Sidonix incepu sa manuiasca sabia in jurul lui, lovind tot ce se putea si era tuciuriu. Rapuse doi vanatori dintr-o greseala, dar alti patru ii luara locul celor morti, sarind din umbre.
Armata alba a lui Zeri incepu sa isi croiasca drum in puhoiul negru al Lordului. Zeri alerga spre Kaoru si il elibera dintre cei patru lleraci. Il privi parca enervat si zise:
- Unde naiba umbla Kaeru? Nu trebuia sa fie cu voi?
- Kaeru e mort. Lordul i-a furat sufletul si l-a intors impotriva noastra? Axi l-a ucis? De fapt s-au omorat unul pe altul?
Zeri ramase nemiscat: - Dar?
- Stiu. Nu e drept. Dar nu e cazul sa abandonam acum! Venirea ta mi-a dat o speranta cand totul parea in van? Dar daca Dimnar e aici? De ce nu face nimic?
- Uhmmm?, incerca Zeri sa vorbeasca, puterile lui sunt limitate. Ne aflam pe teritoriul Lordului?
- Atunci la lupta? Pana si Sidonix a fost fericit sa te vada. Asta trebuie sa conteze.
- La lupta! incuviinta Zeri.
Dar vanatorii Lordului nu incetau sa tasneasca din umbrele pamantului. Ostasii deveneau tot mai speriati de ei, simpla lor muscatura, facandu-i sa isi piarda sufletul. Zeri urla nervos: - Cum poti omora un vanator?
- Oricum, dar nu te lasa muscat sau zgariat. Esti muscat, iti pierzi sufletul, esti zgariat te-au insemnat. Iti pierzi sufletul mai tarziu si esti reperat mai usor, plus ca te trasformi in ceva diferit de ei, om amestecat cu? ce or fi… ei?, raspunse Kaoru parca scarbit.
- Si o simpla lovitura ii omoara?
- In lumina da! La lumina prind forma, in umbra, sunt umbre?
Zeri inghiti in sec si zise: - Stii, am venit aici plin de curaj. Incep sa cred ca nu sunt asa bun pe cat dorea?
Kaoru il privi nedumerit: - Ai ajuns aici cu un Spirit Primordial dupa tine. Crezi ca aia e nimic? Apropo, ai facut cunostiinta cu Assane?
Zeri il inghionti: - Fangorn a murit din cauza ei?
- Imi pare rau?
- Toate la timpul lor? Acum hai sa ducem bestile astea in lumina, pana cand mai straluceste soarele pe cer?, zise Zeri zambind amar.
Kaoru incuvinta si o lua la fuga lovind fiecare umbra pe care o zarea in calea lui. Din ele incepusa sa tasneasca creaturile negre, urmarindu-l. Zeri , urmandu-l indeaproape, privi in urma lui la creaturi. Capetele le erau rotunde si aveau o gura imensa cu niste dinti ascutiti si lungi. Buzele parca nu existau, lasand la iveala gingiile vinetii. Comunicau printre ele prin niste strigate scurte care semanau mai mult a ragaituri. Iar de cate ori deschideau gura, o limba imensa si lunga zvacnea afara. Zeri grabi pasul si incepu sa urle: - SUNT HIDOSI! II URASC!!!
- Si ei pe tine, dar de aia tot iti vor sufletul?
- Sunt prea multi? Si se intuneca, striga Zeri privind cerul violet.
Un vanator se napusti asupra lui Zeri, dar isi gasi sfarsitul in sabia ascutita a lui Sidonix, care aparu din senin in fata lui. Intinse animalul pe jos, smulse sabia din el, apoi se intoarse catre cei doi: - Nu stiu cum facem, dar daca vine noaptea suntem morti cu totii?
Kaoru incuviinta si zise: - Atunci nu avem altceva de facut decat sa omoram acum cat mai multi?
Cercul soarelui devenea cu fiecare minut tot mai rosu, pierzandu-se la orizont. Cu cat lumina lui se stingea de pe cupola cerului, cu atat vanatorii se inmulteau numeric. Zeri cazu pe jos. Laba neagra a unui vanator se ridica asupra lui si lovi. Zeri se rostogoli intr-o parte, ferindu-se in ultima clipa. Se ridica rapid de jos si se catara in spinarea lui cu o iuteala uimitoare. Corpul creaturii i se paruse pana atunci paros, dar acum observa ca de fapt era ca o gelatina la atingere, in care parca te scufundai. Scose un cutit prins cu o curea de pulpa piciorului si il infipse in ceafa bestiei fara sa mai ezite. Acesta scoase un urlet prelung si se prabusi fara suflare la pamant.
Ultima raza de lumina disparu inghitita de orizont. Pentru un moment parca intreaga lupta se opri. Aerul deveni brusc greu si irespirabil. Atmosfera parea nemiscata. Un zumzait prelung incepu sa se auda in jur si o data cu el urletele lleracilor si natyzilor cantau victoria. Zeri, Kaoru si Sidonix ramasera nemiscati. Ostile lui Zeri se oprira si ele din lupta. Zeri chicoti si Kaoru scrasni nervos:
- Refuz sa cred ca asta mi-e sfarsitul?
Deodata pamantul incepu sa se cutremure si o ceata densa se lasa in jur. Sidonix se sprijini cu spatele de Zeri si Kaoru. Zise resufland greu: - Ceata? Cum?? E bine totusi? Mai putine umbre in ceata?
- Si mai putina vizibilitate? adauga Kaoru nervos.
- Dar nu umbre?, nu se dadu batut Sidonix.
- Ceata de Argint?, zise parca fermecat Zeri.
- Auzi tu Zeri, tu de unde naiba le stii pe toate?? se rasti pe un ton nervos Sidonix.
- Zeul Aerului e aici! exclama Kaoru.
- EXODIA! striga Zeri.
- Daca el e aici? Zeul Apei e si el?, adauga Sidonix? Momotaro?
- Au venit toti? Nu ne-au parasit?
- Recunosc baieti! Speranta imi face bine acum, spuse Sidonix brusc revigorat.
De undeva de sus incepura sa se auda urlete. Cei trei privira cerul. Prin ceata densa deslusira dare de lumina, asemenea unor explozii. Zeri se stramba si zise: - Aia ce mai vrea sa fie? Alte dracii de-ale Lordului?
- Nu stiu?, zise Kaoru incercand sa desluseaca ceva, dar e bine daca lleracii au tacut.
Ceata se risipe la fel de brusc cum aparuse. Cerul era negru, acoperit doar de patura de lumini ale stelelor. Dar pe el incepusa se sa arate siluetele rosiatice ale unor creaturi inaripate. O voce din multime striga: - DRAGONI! DRAGONI ROSII!!! SUNT UN STOL DE DRAGONI!!!
Zeri scapa un strigat de uimire. Nu mai vazuse niciodata un dragon, iar acum vedea un stol intreg. Pareau sa se indrepte spre campul de lupta. Urletul lui Dagniree facu ca lleracii sa isi astupe urechile, multi dintrei ei, aruncandu-si armele si sa se ascunda. Dagniree ateriza pe unul din piscurile muntoase ale grotei Lordului. In spatele ei statea Shuin. Ceva mai incolo Cyber, condus de Redleaf isi facu loc printre stanci. Urla o data si scuipa foc. Cativa vanatori rasnira spre el, dar isi gasira sfarsitul in flacarile suflului lui. Sidonix dadu aprobator din cap si urla: - O da! Asta numesc eu foc de tabara!
Zeri se catara pe o stanca si striga catre oamenii lui: - SPERANTA NU A MURIT! LUPTATI!!! CUIO UILOS H?N!!!
Si inca o data vocile luptatorilor rasunara in noaptea, acoperind ragetele inamicilor. Rulmod se aseza in apropierea campului de lupta. In spatele lui, Elf Kid invartea o sabie in maini. Descaleca in graba si o lua la fuga spre armata Lordului. Cu sabia indreptata inainte incepu sa taie in carne vie. Parca treziti dintr-o transa restul incepura si ei sa lupte. Invalmaseala era de nedescris. Elf Kid incepu sa urle la fiecare lovitura: - Asta-i pentru MAMA! Si asta-i pentru TATA uratanie! Asta-i pentru MIKO? pentru ca mi-ai rapit-o! Si asta-i pentru MINEEEEEEEEEEEEEE! Nimeni nu ma face sa plang! Dar lacrimile incepusa sa se prelinga pe obraji tanarului, in timp ce inainta in mijlocul armatei Lordului. Shuin il indemna pe Ordun in ce directie sa scuipe flacari. Focul emanat de acesta parjolea atat lleraci si natyzi cat si vanatorii, care sareau ca apucatii in toate directile, incercand sa scape vapaii. Restul dragonilor se asezara in cerc inconjurand campul de lupta si restrangandu-l.
Dar din mijlocul pamantului se auzi brusc un urlet prelung. Toti vanatorii se oprira din atacul asupra oamenilor si isi indreptara brusc atentia asupra dragonilor. Zeri ramase nemiscat:
- Ce se intampla?
- Vor sa imi omoare dragonii, se auzi o voce feminina.
Zeri se intoarse spre directia vocii si zise: - Sunt ai tai?
- Da!
- Si tu esti?? intreba Sidonix, masurand-o din priviri pe noua venita.
- Redleaf?
- Ei bine Redleaf? Daca stii sa manuiesti o sabia? la lucru cu tine, zise Kaoru serios.
Redleaf se stramba. Kaoru observa reactia si se grabi sa adauge: - Si multumesc de ajutor. E mai mult decat putea cineva sa spere?, zise acesta privind cercul de dragoni format.
Acesta ii zambi larg si zise: - Nu o fac doar pentru voi, ci si pentru mine.
Sidonix isi infrana un hohot de ras: - Eh atunci, suntem in aceeasi barcuta… surioara?
Redleaf ignora comentariul si lovi cu pumnalul primul llerac care ii iesi in cale, curmandu-i viata.
Balthasar descaleca din spatele lui Aravir. Dragonul il lasase in apropierea piscului pe care statuse cocotat Majin. La capatul piscului se afla o intrare in munte. Pasi precaut spre ea, dar dinauntru aparu Majin ranjindu-i.
- Uite cine s-a decis sa i-a parte la distractie. Insusi prea-iubitul? Balthasar. Ai id?e cat ne-a costat iubirea care ti-o poarta blestemata aia mica?
- A zis cineva numele meu? se auzi o voce feminina.
Majin se intoarse in spate si ofta: - Ah, Cursed? Nu? Nimic? Ce ar fi sa iti vezi de ale tale? El este al meu? Tu vezi-ti de fratiorul pretios.
Expresia fetei lui Cursed se trasforma brusc, din indiferenta la una nervoasa. Ochii negrii ii scanteiara si sabia ei se indrepta asupra lui Majin. Dar se opri in dreptul inimii lui. - E a doua oara ca te las a traiesti. Doar pentru ca nu imi esti deloc important. Ti-am mai spus sa nu mai folosesti acel ton cu mine! urla aceasta al el.
Majin impinse sabia din fata lui si o privi taios pe Cursed:
- Asculta frumoaso! Ce-ar fi sa ma lasi in pace? Ce cred eu de fapt e ca nu ai destul curaj sa impingi sabia aia in inima cuiva, asa ca vorbaria cu ?tonul? nu merge cu mine. Pleaca de langa mine. Chestii de genul tau ma lasa rece?
Balthasar ii intrerupse cei doi: - Ei bine, daca domnisoara e prea indiferenta fata de tine, ce ar fi sa termin eu ce a vrut ea sa inceapa? zise acesta indreptandu-si sabia spre Majin.
Majin pufni in ras:
- Glumesti! Asa-i?
Cursed se indeparta de cei doi, camuflandu-se in intuneric si asteptandu-si prada in liniste. Balthasar facu cativa pasi spre Majin, apoi adauga: - Deloc. Tie ti se pare ca glumesc?
- Fie! zise Majin sacait.
Majin facu un salt in spate pierzandu-se in intuneric. Balthasar ramase nemiscat si injura: - Esti las Majin. Arata-te?
Dar nu termina ce avu de spus ca simti o lovitura in spate. Cazu pe burta si scapa sabia din mana. Se intoarse rapid pe spate si privi in jur. Majin statea deasupra lui ranjind. Isi ridica laba uriasa si lovi. Balthasar se chemui si se rostogoli peste cap, indepartandu-se de atacator. Acesta lovi si zdrobi stanca sub greutatea pumnului. Balthasar bajbai cateva secunde prin intuneric si isi gasi sabia. Se ridica in picioare si il privi pe Majin. Cei doi incepura sa se invarta incerc, dandu-si tarcoale unul altuia. Balthasar facu un pas spre el, dar Majin, se retrase un pas. Inca un pas, reactia creaturii era aceeasi si ce il enerva mai tare pe Balthasar era ca Majin nu isi stergea acel ranjet de pe fata. Cavalerul facu un pas la stanga, apoi sari spre Majin fulgerator. Lovi cu sabia, iar lama ei se infipse in carnea bratului lui Majin, despicand-o. Sangele incepu sa se prelinga prin rana deschisa. Majin se intoarse nervos catre Balthasar. Se ridica in aer si porni fulgerator spre el. Il prinse de platosa de pe piept si il ridica in aer, carandu-l spre un hau. Dar fu oprit de ceva. In spatele lui, tindandu-l de coada, statea Sidonix ranjind. Acesta ii facu un semn si zise: - Hei, amice? Ce ar fi sa reglam niste contri mai vechi?
- Ce ar fi sa iti vezi de treburile tale hibridule? zise Majin in scarba si scuipa in directia lui.
- O treaba cum as fi eu! se auzi vocea lui Cursed.
Sidonix inmarmuri. Lasa coada creaturii in mana si se intoarse tacut spre Cursed. Zise sugrumat: - C-Cursed?
- In persoana fratioare? In sfarsit ne intalnim din nou. Stii intodeauna mi-au displacut persoanele de genul tau. Autoexil si tampenii de genul asta. Chiar nu stiu de ce ai fost preferatul mamei… Poate doar pentru ca te-ai nascut cu un minut inaintea mea?
- De asta este vorba Cursed? Gelozie? Invidie?
Parul rosiatic al fetei se ridica in aer, unduindu-se asemenea unor tentacule, invaluindu-l pe Sidonix. Ochii ii devenira brusc negrii, avand sclipirile albastre otelite in ei. Sidonix ridica din umeri si zise: - Fie cum vrei tu. Castiga cine ramane in picioare.
- Asta era si planul…, ii raspunse aceasta, etalandu-si dantura ascutita, intr-un zambet larg si rautacios.
TO BE CONTINUED…
📚 Acest episod face parte din seria Vanatorul de Suflete
