Se făcea că în clasa a V-a la o clasă de mate-info şi în decembrie 1998 ai mei s-au hotărât că ar fi bine să-mi cumpere un calculator, ca să pot aplica acasă ce învăţam la şcoală.


Am căutat prin ziare ceva anunţuri pentru un sh şi chiar am găsit un tip la vreo cinci minute apropiere care avea un 486 de vânzare. Mi-a arătat el pe acolo ce poate, eu rămăsesem fermecat de un joculeţ pe care îl avea instalat (Theme Hospital pentru cunoscători) şi în linii mari am bătut palma, urmând să finalizăm tranzacţia.

Afacerea a căzut, tipul vrând mai mulţi bani. Mi-a zis că a găsit deja un doritor şi dacă nu vreau să plătesc mai mult, îl vinde. Am încercat să mă rog de el, însă m-am lovit de următorul răspuns dat de tatăl lui: “Nu discut!”. Aşa am rămas fără calculatorul mult dorit. Bine, că pe urmă nu l-a mai vândut ăluia şi mă căuta la telefon, taică-su schimbând tonul în “Băieţel, nu mai vrei calculatorul?”. Nu-l mai vroiam, că deja aveam altul. Tough luck pal.

Ai mei au fost la o firmă din zonă, Novatech se numea, comandând un PC de acolo. Cum nu mă pricepeam la configuraţii şi bălării, eu doar aşteptam să vină calculatorul, bălind la pozele diferitelor reviste de gaming pe care le aveam (LEVEL, PC Gaming, Game Over etc) şi gândindu-mă ce jocuri voi pune când se va întâmpla minunea.

Nu-mi mai amintesc cât a costat calculatorul, ţin minte doar că dolarul era vreo 8000 lei pe vremea aia. Însă configuraţia o reţin:

  • Display: AOC 14″
  • CPU: Cyrix 233MHz
  • MB: ceva pe socket 7, ATX
  • RAM: 16Mb SD-RAM PC100
  • GPU: SiS 6215, 1Mb SD-RAM
  • HDD: 3.2Gb 5.400RPM
  • Power: no name
  • CD: no name
  • FDD: no name
  • Case: no name
  • Keyboard: Chicony PS/2 104 keys
  • Mouse: no name

E drept că nici nu putea fi cazul de cine ştie ce jocuri pretenţioase (de exemplu, Need for Speed III: Hot Pursuit mergea sacadat), însă măcar puteam rula chestii 3D. Aveam şi nişte boxe no name. Nu a trecut prea mult timp (6 luni) până am început să mai citesc literatura de specialitate şi să-i fac upgrade-uri puţin câte puţin, ajungând la următoarea configuraţie:

  • Display: AOC 14″
  • CPU: AMD K6-2 500MHz
  • MB: ?
  • RAM: 64 MB SD-RAM PC100
  • GPU: nVidia Riva TNT2 M64 16Mb SD-RAM
  • HDD: 20 Gb 5400RPM
  • Power: no name
  • CD: TEAC 40x TEAC 8x/8x/32x
  • FDD: no name
  • Case: no name
  • Keyboard: Chicony PS/2 104 keys
  • Mouse: no name
  • Modem: Connexant 56Kbps

Pe configuraţia asta m-am distrat cel mai mult, trecând printr-o grămadă de jocuri ale vremii. Când îmi montam CD Writer-ul au căzut turnurile gemene. A venit mama în cameră şi mi-a zis să deschid televizorul. L-am deschis, am văzut turnurile căzând, am închis televizorul şi mi-am văzut în continuare de treabă 🙂 Configuraţia m-a ţinut până în vara lui 2002, când am intrat la liceu şi am trecut pe altceva:

  • Display: AOC 14″
  • CPU: AMD Duron 1.2GHz
  • MB: Gigabyte 7ZXE sk. A
  • RAM: 128Mb SD-RAM PC133
  • GPU: Gigabyte ATI Radeon 7000 32Mb DDR
  • HDD: Western Digital 40Gb 5400RPM
  • Power: no name
  • CD: TEAC 40x TEAC 8x/8x/32x
  • FDD: no name
  • Case: no name
  • Keyboard: Chicony PS/2 104 keys
  • Mouse: no name
  • Modem: Connexant 56Kbps

Am mai adăugat un rack pentru HDD-uri (pe vremea aia se practica des mersul cu HDD-ul la tovarăşi pentru a lua ultimele noutăţi aduse de la Bucureşti sau alţi băieţi care ardeau cd-uri la 50.000), un sistem 5.1 pe care l-am vândut ulterior pentru că am luat o pereche de căşti Technics RP-F350 pe care le folosesc şi în prezent. Singurul upgrade notabil pe care l-am făcut a fost adăugarea unui DVD Writer şi creşterea RAM-ului la 384Mb, ambele în decembrie 2007. Bine, că mi s-a stricat AOC-ul vechi şi a trebuit să stau o perioadă pe TV-OUT (tot pe vremea asta a trebuit să cumpar prima mea tastatura pe USB, Genius ErgoMedia 700 pe care am dat o grămadă de bani – vro 80 lei din cauza că mama a reuşit performanţa de a îndoi mufa PS/2 trăgând de cablu) până să iau un Samsung SyncMaster 940NW e altă poveste.

A fost o perioadă mişto şi asta, configuraţia permiţând rularea şi mai multor jocuri. În anii ăia, ne adunam mai mulţi inşi (A.B., A.R., S.V.) şi făceam turnee de Heroes III care durau uneori de dimineaţă până seara. Numai aici ar fi o grămadă de poveşti, dar cu altă ocazie.

După clasa a XI-a nu m-a mai interesat IT-ul atât de mult, uşor-uşor pierzând pasul cu noutăţile. În 2009 am stat în dilemă când am zis că trebuie să trec pe altceva şi până la urmă am ales un noteobok Acer Aspire One 150 (Intel Atom 1.6GHz, 1GB DDR2, 160GB, display 8.9″) pe care îl folosesc şi în prezent. Jocurile au trecut pe plan secundar, deşi aş vrea să mai joc una-alta, drept pentru care la anul voi reveni la un desktop.

Între timp, am mai recuperat din cunoştinţe, am o idee vizavi de ce aş cumpăra, însă când privesc în urmă de unde am plecat şi câte chestii am învăţat pe vechile sisteme (că doar nu m-am jucat tot timpul), mă apucă un sentiment de nostalgie.

Puştii din ziua de azi care s-au născut cu i5-ul în braţe nu ştiu să aprecieze aşa ceva. Idem şi cu jocurile vechi, dar ăsta e alt articol.