Amintiri gagici: Kanjy

Că tot veni vorba de a nota amintiri, ar fi bine să menţionez şi o serie de gagici care m-au interesat mai mult sau mai puţin de-a lungul timpului şi care şi-au lăsat amprenta asupra mea, de cele mai multe ori negativ, dar asta-i viaţa. Nu de alta, dar măcar îmi mai amintesc detalii de prin tinereţe şi ar fi bine să le trec aici până nu devin mai senil. Merită menţionat faptul că trimiterile se vor referi la tipe cu care m-am văzut, nu chestii pe net (am avut şi etape de genul ăsta, în ere demult apuse, poate le voi menţiona într-un articol ulterior).

Pentru început, voi vorbi despre o cumătră pe care am cunoscut-o printr-o prietenă de-a mea în aprilie 2005, amica fiind de părere că ne-am potrivi şi că ar fi bine să stăm de vorbă. După câteva discuţii pe net, făcut schimb de numere de telefon şi am stabilit o întâlnire în oraş.

La vremea respectivă, ascultam mai mult rock. Prin urmare, m-am prezentat îmbrăcat în blugi negri, tricou Rammstein şi adidaşi negri. Cumătra, să-i spunem Kanjy, asculta rock, fiind mare fana Korn, aşa că nu era nimic în neregulă. Am mers împreună la o terasă şi am stat de vorbă la un suc sau ce naiba era.

Tot vorbind, a trecut timpul şi s-a înserat, ea propunând să mergem la ea acasă şi să mai discutăm. Discuţia nu a fost plictisitoare şi, din moment ce aveam ceva interese comune, am acceptat. Acolo, nu s-a întâmplat nimic interesant în afară de faptul că m-am trezit că a pus ceva pornache având o melodie de-a lui Benny Benassi pe fundal, parcă Satisfaction şi intrase maică-sa în cameră la puţin timp după şi a văzut chestia. A da, făcusem cunoştinţă cu cumătra mare şi cu căţelul familiei. Am aflat ulterior că tatăl ei divorţase şi că avea un magazin de calculatoare (de unde îmi luasem sistemul după ce am luat capacitatea).

Stând şi gândindu-mă, Kanjy era interesantă, brunetă, tunsă scurt, aveam ce vorbi cu ea, aşa că am zis să vedem ce-o ieşi. Cumătra zice să se gândească, spunând ulterior ceva de haine, să îmi iau nişte haine noi şi că o să mă ajute (ea purta pantaloni de camuflaj sau alte chestii de genul). Am zis ok, nu zic nu la chestii noi. Ne-am mai văzut, am mai vorbit (deh, eram mic şi naiv pe atunci), dar nimic concret.

Pe măsură ce aşteptarea asta se prelungea, intrând deja în luna mai, eu vorbesc cu prietena noastră comună şi îi povestesc ce şi cum. Aflu de la ea că discutase cu Kanjy, ea spunându-i ceva de genul că ar vrea să mă transforme, să fiu un tip cum vrea ea şi alte bălării, amica rugând-o să nu-şi bată joc. Plm, mergem înainte, dar tot amâna hotărârea.

Câteva zile de la discuţia respectivă, plănuiesc cu amica o chestie, ca să o prind pe Kanjy la înghesuială: ea o va invita la ea acasă, urmând ca eu să aterizez “întâmplător” pe acolo şi să vorbesc cu ea faţă în faţă. Zis şi făcut, la ora stabilită mă prezint la adresă.

Partea bună e că era acolo. Partea proastă e ca majoritatea timpului ea stătea de vorbă pe messenger cu un tip (vecin cu amica), ăla având webcam-ul pornit şi distrându-se. Văzând că situaţia nu se îmbunătăţeşte, o trag deoparte pe amică şi îi spun că-i nasoală treaba şi că nu văd de ce aş mai sta, dar ea insistă să mai încerc. Zic ok, să vedem.

În cele din urmă, Kanjy pleacă de la PC şi începe să vorbească cu amica, fiind foarte satisfăcută. Aflu că vor veni tipii aici (mai era încă un tip pe acolo, tovarăş de-al primului), ceea ce nu a picat bine. Ăştia au apărut în câteva minute şi au început să discute.

Văzând situaţia şi observând după ceva timp că Kanjy îi cam făcea ochi dulci unuia dintre ei, care se întâmpla să fie un manelist (culmea), am concluzionat că sunt în plus acolo şi că ar fi mai bine să plec, neavând ce să mai fac din moment ce situaţia era destul de clară din punctul meu de vedere.

Amica îmi spune să mai stau, că începe Star Wars şi să ne uităm. Plăcându-mi filmele, am stat şi m-am uitat cu ei, deşi Kanjy se dădea în continuare la ăla, chestiile fiind din ce în ce mai evidente, iar ăla nu era indiferent.

Pe drum înapoi, am stat şi am analizat situaţia, gândind că cei doi se vor combina în viitorul apropiat, dar nu vedeam să fie ceva de durată între ei, din moment ce existau prea multe diferenţe între ei, dar asta era părerea mea. Acasă, amica se scuză pentru felul cum a ieşit toată treaba, dar nu am condamnat-o, asta era situaţia şi viaţa mergea înainte.

A doua zi, Kanjy mă întreabă pe net ce părere am de tipul respectiv, ca apoi să-mi spună că sunt împreună. Nimic nou, se mai întâmplă şi d-astea. Nu i-am reproşat nimic, chit că eu eram pus pe standby de ceva timp şi că m-am trezit că îmi cere părerea despre tipul cu care s-a combinat, de parcă… Hmm, i-am urat numai bine şi asta a fost, am trecut-o la pierderi.

Cu toate că mi-a displăcut profund atitudinea lui Kanjy, ea putând fi măcar sinceră şi să-mi spună cum stătea treaba, noi am păstrat legătura. Ba chiar vorbeam şi cu tipul respectiv, care a început să o evite după o vreme, diferenţele de personalitate dintre cei doi fiind destul de evidente.

În cele din urmă, ei se despart iar eu mi-am văzut de treaba mea, vizând o nouă cumătră despre care voi vorbi data viitoare. Ulterior, am avut nevoie de o carte pe care i-am lăsat-o lui Kanjy (Alchimistul de Coelho), aşa că am fost la ea să o iau. Ajungând la ea acasă, cumătra era destul de zâmbăreaţă, întrebându-mă dacă nu vreau să rămân puţin, la care eu i-am răspuns scurt să aducă cartea că mă grăbesc. Privind în urmă, aş fi putut să stau şi să-mi încerc şansele, însă nu mi-a plăcut atitudinea ei de atunci, motiv pentru care am rupt legătura cu ea, noi vorbind din ce în ce mai rar, iar în prezent nu prea vorbim, după câţiva ani (dacă vorbim o dată pe an e lucru mare).

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *