Epilogue
Tommy continuă discuţia cu detectivul Norman, povestind că a reuşit să o ia pe Sarah şi pe fiica lui, părăsind ţara. Sam a avut dreptate: dacă Frank a putut fi găsit după cinci ani, nici el nu va fi lăsat să plece.
Epilogue
Tommy continuă discuţia cu detectivul Norman, povestind că a reuşit să o ia pe Sarah şi pe fiica lui, părăsind ţara. Sam a avut dreptate: dacă Frank a putut fi găsit după cinci ani, nici el nu va fi lăsat să plece.
Intermezzo IV 1938
După ce Morello a murit, toată lumea a sărbătorit încetarea băii de sânge, iar Tommy s-a simţit ca un rege. Însă după ceva timp şi-a pus întrebarea că dacă un tip ca el a putut să-l ucidă pe Morello, cel mai puternic om din oraş, atunci la ce bun era toată puterea? Ba chiar ar fi rămas în viaţă dacă nu era atât de puternic. I se părea că oricât de puternic era un om, întotdeauna exista cineva mai puternic care îl putea elimina.
Intermezzo III 1938
Cei doi continuă cu discuţia despre sfârşitul Prohibiţiei din 1933. Tommy s-a căsătorit cu Sarah şi a avut o fată, iar afacerile mergeau înainte. S-au făcut mulţi bani în timpul Prohibiţiei, bani investiţi în afaceri noi, multe fiind legale: construcţii, transporturi, restaurante, conduceri de sindicate, plus jocurile de noroc, loterii, ceea ce mergea foarte bine. Doar că ei se fereau de droguri, ceea ce nu era mereu uşor.
Intermezzo II 1938
Discuţia continuă. După incident, grupul lui Salieri avea de confruntat nu numai mafia lui Morello, ci şi poliţia, datorită tatălui lui Billy care era asociatul lui Morello, fiind ajutat de mafie să ocupe scaunul. Astfel, avea loc o situaţie benefică pentru ambele părţi: poliţia se lăuda cu lupta împotriva mafiei, luând cecuri grase de la Morello, iar acesta din urmă scapă de cel mai mare rival.
Intermezzo I 1938
Tommy discută în continuare cu detectivul Norman, spunându-i că aşa şi-a făcut trecerea de la un şofer de taxi la un mafiot respectat. La întrebarea detectivului dacă are remuşcări pentru că a omorât oameni, Tommy răspunde că nu este însetat de sânge, că se fereşte de belele şi de violenţă, dar nu are probleme de conştiinţă pentru că erau afacerim, nefiind interesat de sorţile altora.
Astăzi voi vorbi despre un joc care mi-a plăcut enorm de mult. Comparat foarte mult cu Grand Theft Auto III, Mafia: City of Lost Heaven pune mai mult accent pe poveste, spre deosebire de adversarul său, care nu are o poveste atât de dezvoltată, dar care oferă mult mai multă libertate de mişcare. Urmează povestea jocului.