Redleaf întredeschise ochii. Clipi de câteva ori, apoi îi închise la loc. Respiră adânc şi se foi. Simţi un junghi în spate. Se întoarse, intinzadu-se cu spatele pe iarbă. Deschise ochii iar. Deasupra ei, cerul nopţii îşi aşternea stelele una câte una. Vocea zumzaita a lui Exodia spuse:
?- Bine ai revenit printre noi??
Redleaf mormăi, apoi zise:
– Vorbeşti de parcă aş fi murit.
?- Somnul este într-un straniu mod, moarte? Bătăile inimii??
– Da, da? Ştiu? zise pe un ton sâcâit Redleaf, întorcându-şi privirile către Exodia care levita la câţiva centimentrii de ea.
În spatele acestuia Redleaf îl observă pe Momotaro. Părea liniştit, mult mai liniştit decât arătase până atunci. Se ridică în capul oaselor şi privi în jur. Miko dormea încă. La fel şi Elf Kid. Balthasar lipsea. Se întoarse către Exodia şi zise:
– Şi cavalerul nostru unde a dispărut?
?- Hmmm? A plecat cu să se plimbe. Spunea ceva că i s-a făcut rău, că nu se simte bine? Părea foarte trist, de parcă ceva în el se rupea? de fapt cred că se rupea ceva??
– Ce vrei să spui?
Exodia privi spre Momotaro, apoi zise:
?- S-a trezit Tenshi, cel puţin spiritul ei? Iar cei doi sunt legaţi?? , ?legaţi prin iubire??
Redleaf îi privi pe cei doi aiurită:
– Ce ar fi să vă hotărâţi cine vorbeşte aici, pentru că doar schimbarea tonalităţii vocii, nu o să mă ajute cu nimic? Iar tu Exodia, vorbeşti foarte, foarte, foarte repede? Mă înnebuneşti.
?- Daaaa?, Balthasar se simte rău pentru că Tenshi s-a trezit. O dată cu ea s-au trezit şi vechile sentimente din el?şi cred că acum pot înţelege de ce se spune că ?iubirea doare??, hmmm??, zise Exodia.
– Dar acele sentimente parcă nu trebuiau să dispară.
?- Nu au dispărut, dar pentru că nu s-au văzut de foarte mult timp, ele doar s-au diminuat lăsând în urma lor sentimentul de? dor?Până acum??
Redleaf îl privi sceptică:
– Deci înafară de melancolia vremurilor de mult apuse, Balthasar e întreg?
?- Nu, nu aş putea spune asta? Tenshi nu e o simplă fiinţă umană. E diferită şi ea poate să trezească simţiri prea puternice într-un muritor, sentimente? pe care fiinţa umană nu le poate duce?
– Vrei să spui că Balthasar poate să moară de la un simplu sentiment?
?- Da, pentru că acel sentiment a pus stăpânire pe el, brusc, ca un şoc, iar voi oamenii simţiţi totul fizic, nu psihic? Ca să înţelegi mai bine ce i se întâmplă în acest moment lui Balthasar? E ca şi cum cineva i-ar fi băgat o sabie? în inimă??
Redleaf făcu nişte ochi mari la Exodia şi se ridică de jos:
– Şi acum îmi spui?! Unde e?! strigă nervoasă Redleaf.
Exodia se evaporă, apoi îşi făcu apariţia lângă Redleaf:
?- Urmează-mă??
– O da, o să fie foarte distractiv să alerg după norişori argintii… zise aceasta şi scoase un fluierat ascuţit.
Cyber îşi înălţă capul din iarbă şi privi spre cea care îl chemase. Se ridică din iarbă şi o urmă calm. Redleaf alerga printer copacii albi, încercând să desluşească dara argitie a lui Exodia. Privi în urma ei pentru câteva secunde. Cyber era în spatele ei, păşind liniştit, iar lângă el, Momotaro şerpuia printre copaci, asemenea unui cobre uriaşe. Redleaf se opri. În faţa ei Exodia prinse iar forma. Acesta se întoarse către ea şi îi făcu semn cu mâna să se apropie. Acesta făcu câţiva paşi mărunţi şi ajunse lângă Exodia. În faţa ei, stătea întins la pământ Balthasar. O mână îi era încleştată pe piept, cu degetele adâncite în carne, parcă încercând să îşi scoată inima din piept, iar cealaltă mână ţinea strâns în pumn un smoc de iarbă. Ochii îi erau pironiţi undeva în gol, iar maxilarul încleştat. Redleaf îl privi cu milă şi se întoarse către Momotaro, apoi zise:
– A?
?- Nu.? zise Exodia.
– Atunci? Ce s-a întâmplat?
?- Şoc prea puternic. Îşi va reveni treptat??
Redleaf ingenunchie lângă el. Încerca să îi desfacă pumnul care strângea smocul de iarbă, dar nu reuşi. Îşi aşeză palma pe pieptul lui. Stătu aşa timp de câteva minute. Respiră adânc în clipa când simţi vibraţia plămânilor şi bătăile scurte şi rare ale inimii lui Balthasar. Îl privi pe Cyber şi zise:
– Trăieşte?
Cyber se apropie de ea şi îi atinse cu botul obrazul. Deodată auziră un strigăt. Îşi întoarseră toţi privirile către locul de unde venise. Sprijinită de un copac, Miko privea speriată la Balthasar. Făcu câţiva paşi spre el, dar se prăbuşi la pământ. Cyber îşi baga botul sub braţul ei şi o ajută să se ridice. Redleaf veni lângă ea şi o sprijini. O privi lung şi îi zâmbi:
– Cum te simţi?
– ? Adormită şi tristă. Foarte tristă?
– Ştiu, dar nu a fost vina ta. Nu tu ai mânat acel cuţit?
– ? A fost mâna mea? zâmbi Miko amar, apoi îşi întoarse privirea către Balthasar, ce s-a întâmplat?
?- Iubirea?? , zise Exodia.
Miko îl privi pe Exodia, apoi la iarbă albă care se mişca în jurul lor:
– ? Dar?
– Miko, ştiai că inima lui Balthasar aparţine lui Tenshi?
– Ce fel de persoană iubitoare, poate să îi facă aşa ceva personei iubite, urlă Miko arătând spre Balthasar. Dar ce fel de persoană iubitoare poate să îşi omoare părinţii? aşa cum am făcut eu? E mai bine aşa? Nu aş fi demnă oricum de iubirea lui, dacă el ar simţi ceva pentu mine? Dar nu simte?, zise Miko parcă desprinsă de realitate.
Redleaf o privi timp de câteva secunde apoi zise:
– Ştiu că îţi este greu, dar dacă nu încerci să te calmezi o să îţi fie mai rău?
?- Ar trebui să o asculţi pe sora ta, Miko?? zise Exodia.
Miko îl privi pe Momotaro. Acesta se apropie de ea. Vocea lui Exodia se făcu auzită:
? ? Micuţo, totul face parte din viaţa ta. Experienţa de viaţă e un învăţător bun, deşi nu intodeauna unul blând??
Miko dădu aprobator din cap şi privi spre Balthasar. De undeva de sus, Shuin sari dintr-un copac. Se apropie de Balthasar. Îşi aşeză palma pe fruntea lui şi stătu aşa timp de câteva secunde. Brusc Balthasar deschise palmele şi îşi întinse mâinile în faţă, parcă încercând să se agaţe de ceva. Îşi arcui spatele şi tuşi tare, apoi trase aer adânc în piept. Miko se repezi la el. Îi sprijini capul pe genunchi şi îi mângâie fata. Balthasar îi prinse mâna în palma lui şi o sărută. Miko zâmbi:
– Stai calm? Îţi vei reveni curând?
– Miko? Nu cred că ar trebui să faci asta, zise Shuin privind-o cu milă.
– Shhh, totul e bine?, repetă Miko cu o privire pierdută.
Balthasar începu să respire normal. Se întoarse către Miko şi zâmbi, apoi şopti:
– ? Tenshi?
Miko rămase mută. Lacrimile o năpădiră brusc şi se îndepărta parcă scârbită de lângă Balthasar. Acesta rămase nemişcat în iarbă cu ochii închişi, parcă pierdut într-un somn adânc. Redleaf se ridică de jos şi o prinse pe Miko de umeri. Acesta dădu să se îndepărteze, dar Redleaf o ţinu lângă ea:
– Ce se întâmplă cu tine? Te comporţi straniu? Nu îţi mai poţi stăpâni sentimentele?
– Tenshi îl iubeşte pe Balthasar, Balthasar pe Tenshi, Miko pe Balthasar? sunt legaţi prin iubire, doar că iubirea lui Miko nu este împărtăşită? Niciodată nu va fi? Nu de Balthasar?, zise Shuin mâhnit. De aceea Miko simte aşa multe acum. Pentru că e cumva legată de Balthasar?
– Aiurea! strigă Redleaf nervoasă, aşezând-o pe Miko lângă un copac, în iarbă.
Cyber scose un sunet scurt. Redleaf îl privi uimită şi zise:
– Nu-mi spune că îi crezi!
? ? Redleaf, înţeleg că tu te-ai închis sufleteşte mult de când părinţii tăi au murit, ţi-ai văzut propria soră omorându-i, fratele tău a murit şi el? dar?
– Fratele? se auzi o voce străină.
Redleaf, Shuin, Exodia şi Momotaro îşi întoarseră privirile spre noul venit. Elf Kid zise:
– ? Frate? Redleaf? Nu mi-ai spus niciodată că ai avut un frate?
Redleaf privi în pământ, apoi spre Cyber. Elf Kid rămase puţin nedumerit, apoi zise:
– Începi să mă speri. Din reacţia ta trebuie să înţeleg cumva că Cyber are legătură cu tine?
Acesta dădu aprobator din cap. Elf Kid scapă un strigăt de uimire:
– Cum vine asta? Fratele tău e un dragon? Asta înseamnă că şi tu eşti?dragon? Adică voi de fapt sunteţi oameni-dragoni? Dar asta e imposibil. Oamenii-dragon nu mai există de secole? Sau mai există?
?- Nu mai există?, zise Exodia, ?dar Cyber e doar trupul în care fratele lui Redleaf a ales să se întoarcă. De fapt singurul corp în care poate. Cel de dragon? ?
– De aceea am ales să cresc dragoni. Să ştiu sigur că fratele meu se va întoarce? şi va exista? pentru totdeauna?
– Adică, dacă dragonii nu vor mai exista, fratele tău nu va mai putea să intre în alt trup? Zise Elf Kid.
– ? Exact.
– Cum?! De ce? Elf Kid ezită timp de câteva secunde apoi zise, de ce atâtea secrete în familia voastră?
Redleaf ridică din umeri şi zise:
– Nu ştiu, poate pentru că aceasta ne este soarta?
– Ce s-a întâmplat cu fratele tău de fapt?
Redleaf răsuflă greu, apoi începu să povestească:
– A murit pentru mine. Când Miko a fost posedată, a încercat să ne omoare pe toţi. A reuşit să îi ucidă pe părinţii noştrii, dar la mine nu a ajuns, pentru că Cyber m-a salvat. Când am rostit cuvintele de tăcere pentru Miko, doream să îl salvez şi pe el, dar îmi era clar că rana lui nu va putea fi vindevata niciodată. Aşa că singurul lucru care am putut să îl fac, a fost o vrajă pentru că el să se întoarcă la mine. Doream să se întoarcă mult mai puternic, în aşa fel ca lama unui săbii să nu îi mai ajungă la inimă. Dorinţa mea s-a materializat într-o zi, printr-un dragon. Dar nu ştiam să am grijă de el şi a murit repede. Era doar un pui. O dată cu el, spiritul fratelui meu, m-a părăsit din nou. Aşa că am căutat alt dragon şi el a venit. Mi-a fost clar. Ca să îl ţin pe Cyber lângă mine, trebuie să ţin dragonii în viaţă. Este singurul trup în care el poate să stea pe pământ. Înainte acesta era scopul meu, dar cu timpul am început să înţeleg aceste craturi şi să le apreciez. Acum am doar un motiv în plus să le iubesc?
Elf Kid rămase tăcut timp de câteva secunde, apoi zise:
– Crezi? Crezi că părinţii mei trăiesc şi ei în trupurile unor dragoni?
Redleaf zâmbi şi zise:
– Posibil. Tu trebuie doar să găseşti acei dragoni.
Cei doi fură întrerupţi de gemetele lui Balthasar. Acesta încerca să se ridice de jos. Shuin îl prinse de braţ şi îl ridică. Redleaf privi în jur apoi strigă nervoasă:
– Unde a dispărut Miko? Nu îmi vine să cred? Am lângă mine două fiinţe superioare mie şi nu sunt în stare să aibă grijă de Miko:
?- Scuză-mi impertinenta, dar cred că nu e treaba noastră să avem grijă de familia ta??
Redleaf îi întoarse o privire tăioasă lui Exodia. Se întoarse către Shuin, dar acesta îi făcu semn că totul era sub control şi Balthasar va fi bine. Cyber îşi ridică capul şi adulmecă aerul. Îşi aţinti privirile spre câţiva copaci din apropiere. Redleaf pasi hotărâtă spre locul indicat de Cyber. O luă la fugă prin pădure. Un sentiment ciudat de nelinişte puse brusc stăpânire pe ea. Cyber devenise şi el agitat, scoţând sunete nervoase tot mai des. Dar îşi indeparte repede gândul care o frământă. Ceilalţi dragoni nu simţiră şi nu reacţionară în nici un fel? Dar? Apoi rămase nemişcată. Tuşi scurt, de parcă era pe cale să se sufoce şi scoase un strigăt disperat. Miko zăcea ţintuita la pământ cu o sabie ce îi străpungea stomacul. Iarba albă din jurul ei, devenise acum roşie. Ochii larg deschişi, nu exprimau decât durere şi agonie. Redleaf căzu în genunchi. Se târa lângă ea şi îşi aşeză fruntea pe capul ei. Începu să şoptească ceva, repetând fraza la nesfârşit. Dar urletele lui Cyber nu o lăsau să se concetreze. Se ridică nervoasă şi îl privi pe dragon. Acesta privea undeva departe. Redleaf îşi şterse ochii de lacrimi şi privi şi ea în jur. Apoi auzi nişte trosnituri. Fâlfâit de aripi. Cineva era acolo cu ei. Îşi scoase sabia şi se lipi de Cyber. O voce groasă hârâită se auzi:
– Nu cred că dragonii tăi te vor putea salva acum?
– Nici nu-i nevoie? , se răsti Redleaf.
De după un copac apăru un llerac. Unul câte unul, fiecare ieşi din ascunzătoarea lui. Redleaf rămase pentru câteva secunde descumpănită. Erau prea mulţi pentru ea. Apoi o voce cunoscută se auzi:
– Poate dragonii ei nu o pot ajuta, dar noi da!
Balthasar pasi lângă Redleaf alături de Shuin şi Elf Kid. Unul din lleraci o luă la fugă spre Balthasar. Lovi cu securea în clipa când ajunse lângă el, dar Balthasar se feri, iar lama securii se adânci în trunchiul unui copac. Balthasar se întoarse şi reteză capul lleracului cu sabia. Alţi doi se îndreptau spre el. Pe primul Balthasar îl lovi cu mânerul sabiei în frunte, ameţindu-l, iar pe celălalt îl înjunghie. Shuin răpuse deja patru dintre adversari, care stăteau întinşi la pământ în nişte bălţi de sânge negru. Elf Kid se afla în spatele unuia dintre atacatori, lovindu-l cu pumnii în cap. Redleaf nu apucase să facă nimic.Până în acel moment, orice llerac cera se aproapia de ea, era sfâşiat în bucăţi de Cyber. Shuin strigă:
– Sunt prea mulţi pentru noi?
– Da! Dar noi avem dragonul, zise Balthasar arătând spre Cyber.
Redleaf se apropie de ei şi zise:
– Trebuie să facem cumva să îi adunăm pe toţi într-un loc.
– Te gândeşti cumva să îl pui pe Cyber să îi prăjească?
– La câţi sunt de mulţi? Cred că e singura noastră şansă să mai rămânem în viaţă? Şi unde naiba umbla Exodia şi Momotaro când ai nevoie de ei? se revoltă Redleaf.
Nu termină ce avu de spus, că în jurul lor se împrăştie o ceată densă. Shuin zâmbi:
– Retrage-ţi cuvintele?
Vocile lleracilor păreau pierdute, îndemnându-se unul pe altul în ce direcţie să o ia. Balthasar încerca să desluşească ceva:
– Nu ştiu cum faceţi voi, dar în pâcla asta, nu sunt orbi doar ei, dar şi noi?
Cyber scoase un fornăit scurt. Redleaf, Shuin, Elf Kid şi Balthasar se întoarseră către el. La câţiva paşi de dragon, adunaţi într-un cerc, restul lleracilor încercau să îşi facă drum prin ceaţă densă. Redleaf se apropie de Cyber. În clipa când aceasta îşi lipi palma de el, acesta scuipa o limbă de foc imensă spre grupul luptătorilor. Trupurile lor se aprinseră şi ardeau asemenea unor torţe, urletele lor înălţându-se spre văzduh. Ceata se risipi. Redleaf lasa sabia din mână şi se aşeză lângă Miko. Balthasar casca ochi mari la tânăra care zăcea fără suflare, în iarbă:
– Când s-a întâmplat asta?
– În timp ce tu dormeai, zise Shuin.
– Prea multe se întâmplă când noi dormim. De ce nu au simţit restul dragonilor venirea lleracilor? zise Redleaf privindu-l pe Shuin.
? ? Indiferent de ce nu au făcut-o, Lordul face prea multe victime?V-au descoperit încă o dată?, zise Exodia.
– ? Prea multe. Cred că e timpul să ne întoarcem puterile împotriva lui?, zise Balthasar privind-o pe Miko.
Redleaf îl privi lung, cu lacrimi în ochi şi zise:
– ?Pentru Miko!
– Pentru Miko, pentru Cyber, pentru părinţii tăi, pentru Tenshi, pentru toţi ce au suferit sau suferă din cauza lui! exclamă Balthasar.
– Şi pentru părinţii mei! strigă Elf Kid.
Shuin îi privi trist şi zise:
– Vin cu voi! Sper să vă fiu de ajutor? Dar acum, să ne ocupăm de Miko.
Momotaro şi Exodia se priviră, apoi se întoarseră lângă lac. Lupta putea începe?

***

TO BE CONTINUED…