Salutare!
Încep să vă povestesc o fază haioasă petrecută în timpul facultăţii, când stăteam în gazdă în Arad.
În anul doi de facultate io mi-am schimbat gazda, că stăteam la un moş care îmi mânca mâncarea din frigider…:evil: mama lui de nehalit! Hai, că mă obişnuisem cu chestia asta, adică dacă mâncam seara şi îmi rămânea juma de pâine să zicem, a doua zi când mă întorceam de la cursuri aflam de la el că era păcat să lase bunătate de pâine să se întărească, aşa că mi-a halit-o moşu 😯 !
Problema era că în fiecare lună îmi mărea chiria! Adică în prima lună parcă dădeam 250 mii, a doua 270, a treia 300, a patra 330… grrr, de fiecare dată când îmi mărea chiria zicea “promit că nu îţi mai măresc tot anu, de data asta şi gata…” aşa că m-am enervat şi mi-am găsit altă gazdă. Şi cum m-am grăbit să găsesc, am mers la primul pe care l-am întâlnit în ziar: 😯 un băiat cam de 33-34 de ani, gras, umflat cu pompa, da bolnav mintal… Bine, la început nu m-am prins că era debil, m-a poftit frumos în casă la el, mi-a arătat camera ce urma sa fie a mea şi mi-a zis preţul: 200 mii cu tot cu cheltuieli – deci la jumătate de preţ! Când m-am uitat la el mi-a părut mie ceva dubios, da am zis că stau şi io o lună şi dacă nu-mi place găsesc în altă parte. Totul era sa plec cât mai repede de la nehalitul ăla.
Buuun, ma mut io la ăsta, şi la inceput a fost totul absolut OK, era foarte prietenos cu mine – chiar m-am întrebat serios dacă nu cumva e homo – 8O. În fine, mi-a povestit că e divorţat de nevastă de vreo 5 ani, că el suferă cu ficatul, cu splina, cu inima etc (mi-am dat seama că minte, era sănătos tun!) şi că d-aia ia atâtea medicamente (de fapt el lua medicamente şi vitamine pt bibilică, adică pt neuronii care îi lipseau). Tipul era un prefăcut şi jumătate, era pensionar pe caz de boală 😯 şi o ducea destul de bine! În fine, e mult de povestit, poate că o să spun toata povestea, că e incredibila :lol:, da o sa vă spun mai intai ce i-a făcut vecinului de jos.
Tipul ăsta nebun – îl chema Ovidiu, da io îi ziceam “băi grasule” – avea o gândire de copil infantil aşa cam cum gândeam io în zilele mele alea mai bune, când aveam 10-11 ani ;). Toţi vecinii din bloc îl ştiau că e nebun şi nu se legau de el. El saracu nu era violent, la cât era de mare animalul – cam 120-130 de kg – pe atâta era de fricos, dacă ţipam niţel la el, gata se punea să îmi ceară scuze că m-a supărat 😯 sau că m-a enervat… ne înţelegeam de minune… În fine, locuiam la etajul 1, iar paterul era şi ăla locuit.
Nu ştiu cum face vecinul de jos la un moment dat şi se leagă de Ovidiu… Îl văd pe Ovidiu nervos şi supărat cum intră pe uşă drăcuindu-l pe vecinul de jos… Îl întreb care-i baiul şi îmi spune că cică vecinul îl acuză că îl inundă în baie 8O. Chestia e că în blocul ăla când ploua afara, scurgerea de pe bloc era trecută pe lângă coloana de apă cu ţevile ce treceau prin baie, care erau mascate. Adică nu se vedeau ţevile, era ca un fel de nişă în spatele căreia erau ţevile, iar pe nişă era chiuveta şi sub chiuvetă un capac mare care permitea accesul la robineţii principali. Aşa era la tot blocul. Pe undeva era fisurata conducta, că atunci când ploua mai picura apa pe după nişă şi picăturile alea ajungeau fix la parter, la vecinu care obturase nişa – îsi meşterise acolo un suport de pantofi, alte alea-alea.
Bun, vine Ovidiu şi zice, “firar-al dracu, las’ că îl inund io acu…” şi ia o cana cu apă, scoate capacul de la nişă şi toarnă cana pe lângă ţevi la vecinul de jos 8O. Io când l-am văzut, în prima fază m-am crăcănat de râs… apoi el cică că de ce rîd?!?! Şi i-am spus:
– Băi grasule, ce dracu, bă, da prost mai eşti ❓ ❗ – păi nu aşa tre să faci bă!!!
Ăla cica:
– Da cum sa fac??
– Băi grasule băi, o să slăbeşti până îl inunzi pe ăla cu cana aia băăă!!! Ia măi frate şi tu o oală mai mare…
– 💡 Oooo, că bine zici!!!
… şi se duce nebunu în bucătărie şi vine cu ditamai oala de vreo 5 litri, o umple cu apă şi dă-i şi toarnă… io eram deja terminat pe jos de râs… el se uita la mine ca un copil şi râdea în hohote… brusc i s-a luminat privirea, ochii s-au mărit, i-a venit altă idee :idea::
– Bai Gabi, ce dracu mă chinui io cu oala??? Io am Găleată!!!… şi tropa-tropa repede în bucătărie, aruncă gunoiul din găleată pe geamul de la bucătărie 😯 şi repede-repede cu găleata de gunoi goală vine grasu în baie… umple găleata şi fleoşc la ăla de dedesubt… după două găleţi săracu de el obosise, io obosisem de râs. Eram pe jos, deja m-am dus a mine în cameră ca să râd cu poftă… când îl văd că vine TRIUMFĂTOR:
– Hai să vezi ce i-am făcut…:D
…şi cu greu ma adun io de pe jos, mă duc în baie şi ce văd: nebunul renunţase la găleată, 💡 da în schimb băgase furtunul de la duş în nişă şi apa curgea în voie la vecinu de jos.
Cică:
– Păi ce să mă mai chinui şi cu găleata, las’ că-i dau direct cu duşu şi apă caldă şi rece, să se înveţe minte să se mai ia de mine :evil:.
Toata faza a durat mai puţin de 10 minute… În timp ce apa curgea pe duş, Ovidiu – prevăzător, gândindu-se la ceea ce o sa urmeze 😆 – a dus toate obiectelele incriminatoare la locul lor (cana+oala+găleata) şi a pregătit capacul să-l pună la loc… şi deodată auzim ţipete, zbierete şi bubuituri în uşa de la intrare: ” Ovidiuuuuu futu-ţi mama ta de dobitoc!!! M-ai inundaaaaaaat băăăă bouleeeeeee!!! Deschideeeeeeee! Deschide uşaaaaaa că te omooooooor!!!” – am presupus amândoi că era vecinul de jos 8O. Rapid ne-am organizat: el a oprit duşul şi a pus capacul la nişă, în timp ce io am şters repede urmele de apă din baie…
Fiindu-i frică de ăla (care era ca şi mine: slăbănog, micuţ etc, io aveam pe atunci 57 de kg, cam ca maidanezu :?) m-a trimis pe mine să deschid: “du-te tu să deschizi că pe mine mă bate de mă omoara că e nervos :oops:“.
Buuun, merg io la uşă, mă prefăceam că tocmai m-am trezit din somnul de după-amiaza – deschid uşa şi îl văd pe ăla nervos, ţipând şi zbierând…
– Undee eeeee??? Unde e Ovidiu :evil:???
– Păi e în pat…
Şi incepe iarăşi să zbiere dupa Ovidiu… Ovidiu sare din pat:
– Ce-i vecine, ce s-a intamplat??
– 👿 Nesimţitule!!! M-ai inundat băăăă dobitocule!!!
La care Ovidiu se repede şi deschide uşa la bucatarie ❗ – prefăcându-se că nu ştie despre ce e vorba:
– Unde vecine??? Că la mine e oprita apa 😯 ..
– În baie bouleeee
– Hai vecine sa vedem…
Şi merg astia în baie unde totul era curat, nimic suspect. Vecinul se repede şi dă jos capacul de la nişă:
– Uite! Aici! Ai turnat cu găleata!
– Care vecine??? Care galeată?? Adica mă faci pe mine prost sau ce?? Unde vezi tu la mine găleată?? Nu vezi că picură de sus???
Într-adevar, de sus picura da foooarte putin, cam o picatura-două pe minut…
Cica:
– Uite vecine picatură acolo suuus – uite cum vine picaturaaa piiic, piiic…
– Ce picatura mă-tii bă că la mine mi-a ajuns apa în sufragerie băăăă! Au curs găleţi întregi, a venit apa puhoi – nu picături 👿
– Sa mor io dacă ştiu ceva mă vecine, să mor io…
Io cu greu mă puteam abţine să nu mă cac pe mine de râs… aşa că am decis să merg jos la vecin la “locul faptei” ca să văd urmările… Prima chestie pe care am văzut-o a fost… nevasta-sa şi fii-su care cărau un covor afară din casă… apoi în sufragerie plutea efectiv covorul prin casă, în dormitor era apa de 5 cm… am ieşit afară şi am râs cu spume… cred că o săptămână m-a durut burta de atâta râs. Pur şi simplu am luat motorul şi am părăsit zona, am ajuns la nici o suta de metri că nu mai puteam să văd nimic de atâtea lacrimi – de râs. Lumea pe strada credea că m-am ţicnit la cap!!! NU MĂ PUTEAM OPRI DIN RÂS!!! Am pus motorul pe cric şi m-am tăvălit pe jos de râs!
Băi frate, una e să vezi faze din astea la televizor şi alta e să le traieşti pe viu!
Iar faze de-astea cu nebunul se întâmplau săptămânal! Din anul doi pâna în anul patru (cât am stat la Ovidiu) adică 2 ani jumate am avut întamplari din astea la greu. Efectiv am întâlnit şi io o “pereche” care să gândească cum gândeam io când eram mic, care să facă tot ce-i trece prin cap! În sfârşit am intalnit şi io unul mai nebun decât mine.
Cum el nu prea avea idei :lol:, da nebun fiind, ne completam de minune!!!